Scandalul canalului Bâstroe - măsurătorile. Documentele care arată schimbările din ultimii 6 ani de pe brațul Chilia

Scandalul canalului Bâstroe e la faza pe măsurători

Apele Române au început propria anchetă în Deltă la izbucnirea scandalului Bâstroe. Publicația Observator a intrat în posesia unor documente care arată rezultatul măsurătorilor făcute de experți pe brațul Chilia.

Față de anul 2017, debitul apei a crescut în zonă, cu o singură excepție. În aval de Bâstroe, canalul s-a colmatat și adâncimea a scăzut cu peste 1 metru. Așadar, pe aici curge mai puțină apă.

Sunt trei scenarii. De la Barajul Porţile de Fier s-a dat drumul la mai multă apă, așa că debitele pe Chilia şi canalele de confluenţă au crescut. O altă cauză posibilă ar fi că adâncimile au crescut. Dar, dacă ne raportăm la cele mai recente informații oferite de ucraineni, pe Bâstroe și câteva puncte de pe Chilia, lucrările din ultima perioadă au dublat adâncimile.

O altă posibilitate pentru care Bâstroe preia cu 200 m3/s mai multă apă ar putea fi lărgirea gurii de vărsare în Marea Neagră. Cea din urmă teorie ar putea fi confirmată de lucrările de dragare pe care nava Hegemann le face la gura de vărsare de mai bine de o săptămână.

Specialiștii institutului Național de Hidrologie sunt de părere că măsurătorile lor arată că modificările nu sunt majore în ceea ce privește debitele. 

„Nu există modificări ale braţului Dunării, pe partea comună de frontieră, raportate la ultima măsurătoare care s-a făcut în 2017. Impactul asupra mediului poate fi calculat doar în momentul în care ştim toate detaliile legate de un proiect”, a explicat Ionuț Sorin Banciu, secretat de stat Ministerul Mediului, pentru sursa citată.

Experții noștri, pe Bâstroe, pe 15 martie

O echipă din România, formată din experți și oficiali de la Transporturi, Externe și de la Comisia Europeană, va merge marți la discuții, în portul ucrainean Izmail. Ei ar putea intra pe Bâstroe pe 15 martie, timp în care navele românești vor fi escortate și protejate de militarii ucraineni. Datele obținute trebuie interpretate.

„Este important să ne bazăm pe studii, studiile astea nu se fac peste noapte, impactul oricăror lucrări se poate vedea în timp, nu imediat”, a completat Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat Ministerul Mediului.

Deși e doar ca un arbitru, Comisia Europeană nu a rămas indiferentă la îngrijorările exprimate de specialiștii români în privința schimbărilor de pe canalul Bâstroe. 

„Astăzi soseşte la Bucureşti o echipă de experţi ai Comisiei Europene. Obiectivul nostru principal fiind acela de a ne asigura că acest proiect european, Culoarele Solidarităţii, funcţionează bine”, a transmis Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Dragarea canalului Bâstroe înseamnă moartea Deltei

Ucraina a recunoscut, pe Twitter, că a adâncit canalul Bâstroe cu 2,5 metri, deși până acum a susținut că face doar lucrări de întreținere. Această acțiune ar fi dus la scăderea nivelului Dunării pe brațul Sulina cu aproape 1 metru și ne-ar putea aduce pagube serioase.

Ambasadorul Ucrainei a fost chemat să dea explicații la Ministerul de Externe, iar premierul Nicolae Ciucă se plânge la Comisia Europeană, în timp ce președintele Klaus Iohannis spune că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”. „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.

Războiul ar fi fost un pretext bun pentru ca ucrainenii să obțină și un acord de tranzit pentru navele cu cereale. România a fost de acord să ofere doar sprijin, nu să dea și undă verde lucrărilor pentru adâncirea canalului, un plan mai vechi. 

Transformarea canalului Chilia într-unul navigabil este, de fapt, semnătura de moarte a întregii Delte. Acțiunile ucrainenilor încalcă toate convențiile internaționale și bilaterale de mediu.