Ucrainenii recunosc: au adâncit Canalul Bâstroe. La Bruxelles transmit, însă, alte informații. România așteaptă

Ucraina a recunoscut că a adâncit Canalul Bâstroe, însă la Bruxelles transmite alte informații

La intersecția Canalului Bâstroe cu brațul Chilia, sonarul arată 7 metri adâncime acum. Nu a lucrat nimeni acolo miercuri, cel puțin nu pe partea noastră. La 12 kilometri depărtare de acest punct, în locul în care Canalul Bâstroe se varsă în mare, de zile întregi, Hegeman, un dragon sub pavilion Tanzanian, are un du-te-vino continuu și deversează în mare ce a dragat.

Totuși, ucrainenii par nehotărâți în privința informațiilor pe care le transmit. Un deputat ucrainean a postat, miercuri, un mesaj în care a scris că pe Bâstroe s-au desfășurat ample operațiuni de dragare, nu de mentenanță.

S-au făcut lucrări majore de adâncire a șenalului navigabil, de la 3,9 metri cât erau înainte de începerea războiului la peste 6,5 metri azi, a transmis oficialul. Postarea sa a fost asumată de Rada Supremă a Ucrainei.

Autoritățile ucrainene, la hartă!

Să vedem pe hartă ce afirmă autoritățile ucrainene. De la intrarea din Marea Neagră pe Canalul Bâstroe și până la intersecția canalului Solomonov, de pe teritoriul Ucrainei, cu brațul Chilia, pe care e granița dintre cele două țări, adâncimea apei are minimum 6,5 metri. 

E locul unde marți a fost surprins dragonul Ingulsky, care continuă să sape și adâncește canalul Solomonov, aruncând aluviunile pe malul ucrainean al brațului Chilia.

Practic, Ucraina nu va mai avea nevoie de canalul Sulina pentru import ori export cu vase de până în 12.500 de tone și va folosi pentru asta Canalul Bâstroe și brațul Chilia, o „cale navigabilă interioară”, după cum numesc ei.

„Diferenţa de tonaj este orice între 5.000 de tone şi 12.000, 14.000 de tone care pot tranzita în aceste condiţii. Deci este o diferenţă enormă”, a declarat Viorel Panait, Asociația Operatorilor Portuari, pentru Observator.

„Nu foarte mult, ceea ce era de facut cu intarziere s-a facut, dar lucrurile nu mai sunt la nivel tehnic sau diplomatic, sunt la nivel politic şi dacă dorim să stopăm urgent pentru a evita repercusiuni şi consecinţe ireparabile legate de Delta Dunării trebuie intervenit politic, la cel mai înalt nivel, într-o discuţie cu preşedinte, prim-ministru, cu puterea de la Kiev. Timpul trece, Ucraina trage de timp şi ne pune în faţa faptului împlinit”, a declarat Titus Corlățean, fost ministru de Externe. 

Foto: earth.google

Ucraina nu va mai plăti pentru tranzitarea canalului Sulina. Delta Dunării...o amintire

Lăsând deoparte impactul comercial, un alt efect al acțiunii Ucrainei este că țara nu va mai plăti pentru tranzitarea canalului Sulina. Mai grav este că Delta Dunării, așa cum este acum, riscă să devină o amintire.

„Vin în completarea problemei de fond a Rezervaţiei Biosferei şi anume o tot mai acută lipsă a apei care alimentează sistemele lacustre care întreţin viaţa, care întreţin ecosistemele şi biodiversitatea în areal”, a explicat Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunării.

În acest timp, autoritățile noastre așteaptă ca autoritățile lor să ne permită să verificăm dacă și cât au săpat. În plus, în pofida acestor semnale clare, oficialii europeni se mulțumesc cu răspunsul ucrainenilor. 

„În acest moment, Ucraina a negat că ar fi în desfăşurare sau planificate lucrări majore pe braţul Chilia al Dunării sau pe braţul Bâstroe. Ne-au răspuns că au efectuat şi efectuează dragaj operaţional de întreţinere la danele porturilor lor. Nu avem niciun motiv să credem altceva”, a spus Anca Păduraru, reprezentant Comisia Europeană.

„În ceea ce priveşte realizarea studiilor privind impactul asupra mediului trebuie să mentionam faptul că ele au un grad sporit de complexitate. Ca timp, ar însemna destul de mult, cel puţin un an”, a completat Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunării.