Consiliul JAI al UE se reunește astăzi la Bruxelles
Surse guvernamentale din țara noastră declarau, pe 28 noiembrie, că la Consiliul JAI din 4 și 5 decembrie nu va exista un vot cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
La 22 noiembrie 2023, premierul bulgar, Nikolai Denkov, a cerut, într-un discurs în plenul Parlamentului European, intrarea teritoriului său în spațiul de liberă circulație și a susținut că, odată cu aderarea Bulgariei la acest spațiu european de liberă circulație, frontierele Uniunii Europene vor fi „mai bine protejate”.
„Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen. Orice nouă amânare a aderării noastre este inacceptabilă şi nu poate fi înţeleasă de poporul bulgar”, a indicat Denkov, potrivit EFE, citat de Agerpres.
La rândul său, eurodeputatul şi chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, membru al grupului politic S&D, i-a cerut președintei legislativului european, Roberta Metsola, sprijin pentru aderarea României la spațiul Schengen în perspectiva Consiliului JAI din 4-5 decembrie, inclusiv pentru atacarea la Curtea de Justiție a UE a unui eventual nou veto al Austriei.
Citește și:
Viitorul României în Schengen, discutat la Bruxelles. Scenariile puse pe masa Consiliului JAI
Aderarea României la Schengen, o nouă șansă. Cum s-ar putea înclina balanța în favoarea noastră
România va intra în Schengen, din martie 2024, cu porturile și aeroporturile
Totodată, la 24 noiembrie 2023, Victor Negrescu a prezentat, la Viena, reprezentanţilor guvernului austriac ultimele, argumente ale României pentru aderarea la spaţiul Schengen, în perspectiva Consiliului JAI din 4-5 decembrie.
Oficialul a precizat că, deşi România nu a fost primită în Schengen, în cele 11 luni derulate din decembrie 2022, ţara noastră a continuat să participe activ, cu resurse umane şi tehnice, la operaţiuni sub egida agenţiei Frontex.
Croația, acceptată în spațiul Schengen
România și Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei și Austriei pentru aderarea la Spațiul Schengen. Croația a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spațiul Schengen.
Cât despre criminalitatea organizată, Consiliul arată că acest fenomen reprezintă o amenințare majoră pentru cetățenii, întreprinderile și instituțiile europene, cât și pentru economia europeană.
Citește și:
Mai are România șanse la Schengen în acest an?
În anul 2019, veniturile provenite din săvârșirea de infracțiuni pe principalele pieţe infracţionale s-au ridicat la 1% din PIB-ul UE, adică 139 de miliarde de euro. Cele mai recente evoluţii referitoare la acest fenomen se referă la faptul că preşedinţia Consiliului şi negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu, la 16 noiembrie, cu privire la o propunere de act legislativ al UE care ar îmbunătăţi investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor împotriva mediului, potrivit consilium.europa.eu.
