Mihai Șora a murit la 106 ani. Soția celebrului filosof și eseist a anunțat decesul

Filosoful și eseistul român Mihai Șora a murit, sâmbătă, 25 februarie, la vârsta de 106 ani. Soția sa, Luiza Palanciuc-Șora, a anunțat decesul acestuia într-o postare de rămas bun. 

Celebrul filosof și eseist Mihai Șora a murit la 106 ani

Mihai Șora s-a stins din viață în 25 februarie, potrivit anunțului postat pe contul său oficial de Facebook făcut de partenera lui de viață. 

„𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐒̦𝐨𝐫𝐚 – 𝟕 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟏𝟔 – 𝟐𝟓 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑

 E frig fără tine, iubitule,

ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci Frumusețea însăși, credința, nădejdea și dragostea, cum spune cuvântul apostolic. Și niciodată nu-ți voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe șinele destinului meu și m-ai legat ireversibil și armonios de al tău, cu o grație de care numai tu erai capabil și pe care nu mulți pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima.

Încă nu știu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare. Unii oameni ar trebui să trăiască veșnic – nu numai în Rai, unde, negreșit, tu vei sta, ci și pe punctul acesta albastru, boțul de apă și humă care plutește în spațiu și pe care opt miliarde de alte făpturi omenești – dar niciuna ca tine – conviețuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori își sunt – unele, altora – sprijin. E frig fără tine, iubitule”.

Cine a fost Mihai Șora

Mihai Șora, născut în Ianova, Remetea Mare, Timiș, Austro-Ungaria, a fost al doilea fiu al preotului Mieletie Șora și al Anei. Celebrul filosof a studiat la Școala primară din comuna Izvin, județul Timiș, apoi la Timișoara. A încheiat studiile liceale la Constantin Diaconovici-Loga din același oraș, unde a studiat filosofia și limbile latină și elenă. 

A continuat studiul filosofiei la Universitatea din București, unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar ca asistent, preț de trei ani, pe Mircea Eliade. 

Acesta a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în anul 1938 și a plecat la Paris, oraș pe care l-a părăsit în 1940, ajungând ulterior în Grenoble, unde a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.

Revoluție

După evenimentele din luna decembrie a anului 1989, Mihai Șora a fost ministru al Învățământului în primul guvern de după Revoluție, guvernul Petre Roman. Eseistul a afirmat că a demisionat din guvern în semn de protect față de mineriadele din 13-15 iunie 1990 și că ar fi refuzat să fie reconfirmat pe post în guvernul constituit după alegerile din mai, fapt contestat de Petre Roman. 

Andrei Pleșu, ministru al Culturii la acea vreme, a susținut mai târziu că Roman l-a demis pe Șora, „între altele pentru că luase partea studenților”. 

În anul 2000, Mihai Șora și alți intelectuali, printre ei Sorin Vieru și Horia Roman Patapievici, s-au alăturat unei manifestații împotriva lui Corneliu Vadim Tudor și a extremismului politic.

Mihai Șora a fost unul dintre oponenții vocali ai schimbărilor la legile justiției, care au născut protestele din 2017-2018, alăturându-se adesea manifestanților. În timpul demonstrațiilor din stradă împotriva OUG 13/2017, Mihai Șora și-a făcut publică poziția:

„Nu în 1990 ne întoarcem, ci în 1947.

Ceea ce au făcut guvernanții în această noapte pot face oricând, în orice moment, cu orice lege, nu doar în Justiție. Dacă acum pui lacăt pe independența Justiției, mâine poți interzice circulația persoanelor, poți suprima internetul, presa liberă; poți închide granițele, poți trimite oamenii în lagăre, la munca silnică ori îi poți, pur și simplu, extermina. Iar toate acestea în numele votului democratic care te-a adus la Putere, în numele „democrației”, al poporului... În numele „democrației populare”.

Mecanismul de atac la statul de drept este predictibil și își dovedește, iată, ciclicitatea implacabilă. A fost noaptea minții guvernanților. Este prea mult și prea periculos pentru a-i lăsa să-și facă în continuare de cap!”. 

Viață personală

Prima soție a filosofului Mihai Șora, scriitoarea Mariana Șora, a plecat din România la finalul anilor 1970 și a murit în Munchen, în Germania, în anul 2011, la 94 de ani. Din prima căsătorie, Mihai Șora are trei copii: Alexandru, Andrei și Tom. Mihai Șora s-a recăsătorit în data de 19 iulie 2014 cu scriitoarea Luiza Palanciuc-Șora.

Opere

• Du dialogue intérieur: Fragment d'une anthropologie métaphysique, Gallimard, 1947
• Sarea pământului, Editura Cartea Românească, 1978
• A fi, a face, a avea, Editura Cartea Românească, 1985
• Eu&tu&el&ea... sau dialogul generalizat, Editura Cartea Românească, 1990
• Firul ierbii, Editura Scrisul Românesc, 1998
• Câteva crochiuri și evocări, Editura Scrisul Românesc, 2000
• Locuri comune, Editura Universalia, 2004
• Clipa & timpul, Editura Paralela 45, 2005

Varia

• Mai avem un viitor? România la început de mileniu - Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, Editura Polirom, 2001
• Despre toate și ceva în plus: de vorbă cu Leonid Dragomir, Editura Paralela 45, 2006
• Mihail Șora - o filosofie a bucuriei și a speranței, de Leonid Dragomir, Editura Cartea Românească, 2009

Traduceri

Visările unui hoinar singuratic - Jean-Jacques Rousseau, Editura pentru Literatură Universală, 1968

Premii și distincții

• 1978: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Sarea pământului
• 1998: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Firul ierbii
• 2011: Decorația regală „Nihil Sine Deo”
• 2018
• Cetățean de onoare al municipiului București
• Premiul Cetățeanului European

Decorații

• Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”
• Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler (2016)
• Din 24 octombrie 2012 este membru de onoare al Academiei Române.