Academicianul Răzvan Theodorescu a decedat la vârsta de 83 de ani
Răzvan Theodorescu s-a născut pe datat de 22 mai 1939, la București, și a fost istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice, Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, Profesor la Universitatea de Arte, Membru titular al Academiei Române din 2000 (corespondent - 1993). Acesta a ocupat și funcția de director general al Televiziunii Române între anii 1990-1992 şi a fost ministru al Culturii în perioada 2000-2004.
Răzvan Theodorescu era mândru de poporul român, de ambiția și puterea oamenilor de a lupta și de a merge mai departe. Academicianul considera că poporul român stă pe umerii a trei mari genii români, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga și Ion Luca Caragiale.
Citește și:
Protest la sediul PNL. Poliţiştii din penitenciare și-au strigat nemulțumirile
Ovidiu Raețchi, noul ambasador în Japonia
Vicepreședintele Knessetului face apel la incendierea Fâșiei Gaza
"Sunt mândru că aparţin unui popor inteligent, unui popor care a ştiut să treacă prin istorie, a ştiut să fie luptător la nevoie, oportunist la nevoie şi trădător la nevoie. În ceea ce priveşte personalităţile, naţia română stă pe umerii a trei titani: unul este poetul naţional, Mihai Eminescu, unul este istoricul naţional, Nicolae Iorga, şi cel de-al treilea este dramaturgul naţional, Ion Luca Caragiale", a declarat anterior Răzvan Theodorescu, potrivit Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".
Răzvan Theodorescu a diploma de excelenţă în cadrul "Galei România - UNESCO"
Pe parcursul vieții sale, academicianul Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și în jur de 600 de articole în reviste din țară și străinătate.
Citește și:
Dependența politicii BCE de date economice
Șeful Vămilor și vicepreședintele Fiscului, demiși de Marcel Ciolacu - Surse
Vicepreședintele CSM, cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară
- Mănăstirea Dragomirna (1965);
- Mănăstirea Bistrița (1966)
- Biserica Stavropoleos (1967);
- Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974);
- Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976);
- Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979);
- Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979);
- Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980);
- Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) - 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992);
- Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992);
- Cele 900 zile ale „manipulării” (Editura Tinerama, București, 1994);
- Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995);
- Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999);
- Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999).
În anul 2018, academicianul Răzvan Theodorescu a fost unul dintre personalităţile care a primit diploma de excelenţă în cadrul "Galei România - UNESCO", în semn de înaltă recunoaştere a contribuţiei remarcabile la împlinirea şi afirmarea idealurilor şi obiectivelor UNESCO.
În octombrie 2016, fiul academicianului Răzvan Theodorescu a decedat după ce a fost mușcat de un șarpe veninos în timpul unei plimbări pe munte.
