Planul Guvernului pentru reducerea cheltuielilor statului. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă anunță tăieri bugetare de 6 miliarde de lei
„Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, a scris Marcel Ciolacu, luni pe Facebook.
El a mai afirmat că liderii coaliţiei de guvernare au indentificat astfel, „zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări şi desfiinţări de instituţii”.
„Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat în scopul favorizării proiectelor şi investiţiilor care chiar fac diferenţa.
Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadrul legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate. Doar aşa vor exista economii importante şi constante, pe termen lung, la bugetul de stat”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul social-democrat a completat că resursele naturale aflate în proprietatea statului nu vor mai fi concesionate la prețuri ridicole și a marcat că vor fi actualizate toate redevențele cu rata inflației.
Citește și:
Bugetarii care vor fi concediați și instituțiile care vor fi desființate conform planului Guvernului
Măsurile fiscale dezbină coaliția. Specialiștii nu exclud alegerile anticipate
Decizii în Coaliție: Alegeri comasate și strategia pentru 2024
„În acelaşi timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevenţelor cu rata infaţiei! Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului.
Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale. Fiindcă aşa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu şi mai eficient, în care să existe mai multă echitate şi transparenţă!”, a conchis Ciolacu.
Ciucă, despre planul Guvernului pentru reducerea deficitului bugetar
Președintele PNL a dat detalii despre planul pentru reducerea cheltuielilor statului. Guvernul va avea mai puțini reprezentanți în teritoriu, companiile de stat mai puțini șefi, iar vouchere de vacanță vor primi doar funcționarii care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei.
Citește și:
Polițiștii din penitenciare, azi în grevă. Ce nemulțumiri au
Nicolae Ciucă demisionează luni. Premierul va numi un ministru în locul lui
Liderii de sindicat, declarații după ieşirea de la Guvern: Greva continuă
„Am convenit, astăzi, în Coaliție, o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri. Astfel, ne dorim să asigurăm o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar și să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaționale. Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei.
Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri.
Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, am considerat obligatoriu ca, înainte de orice discuție despre veniturile la buget și eforturi cerute mediului de afaceri sau populației, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului și despre viziunea creșterii economice a României pe termen mediu și lung. În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook.
Măsuri:
- Reducerea cu minimum 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți)
- Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere
- Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții
- În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
- Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
- Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
- Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.
- Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice
- Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției
- Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.
„Cred cu tărie, în continuare, că trebuie să fim foarte atenți la utilizarea eficientă a investițiilor majore care au intrat și vor intra în România și la atragerea fondurilor din PNRR. De asemenea, este necesar ca, împreună cu specialiștii noștri, să creăm un grup de lucru permanent, care să gândească o proiecție multianuală, care să dea un ”boost” economiei României.
Am încredere că Guvernul Ciolacu va adopta și implementa cu eficiență aceste măsuri, atât de necesare în contextul unui război la graniță, al previziunilor nu tocmai optimiste privind economia globală și al nevoii României de dezvoltare susținută”, adaugă fostul prim-ministru.
