Propaganda pro-rusă și Canalul Bâstroe. Bogdan Aurescu: „Vrea ca România să nu mai acorde sprijin Ucrainei”

Bogdan Aurescu a vorbit despre situația Canalului Bâstroe: „Propaganda pro-rusă vrea ca România să nu mai acorde sprijin Ucrainei”

Cum pică această problemă în contextul relațiilor cu Ucraina, care e poziția ministerului de Externe? 

„Eu cred că poziția României a fost clar exprimată de președintele României, așa cum și noi am arătat-o în câteva rânduri, este foarte clar că aceste chestiuni trebuie clarificate în dialogul dintre instituțiile din România și instituțiile din Ucraina la nivel tehnic”, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României - Observator.

Se știa de acest demers din 2022, de la începutul anului?  

„Ministerul Afacerilor Externe nu a fost informat nici în cursul anului 2022, nici de la începutul lui 2023 și până acum cu privire la lucrări de adâncire pe canalul Bâstroe sau pe canalul Chilia.”

Ați fost informați despre lucrări de dragare?

„Nu am fost informați cu privire la demersuri de dragare, care au legătură cu adâncirea canalului. Am făcut publice toate informațiile pe care ministerul de Externe le-a primit.”

Au existat informații că ați fost informat despre aceste lucrări încă din 2022 și ar fi existat și o discuție în CSAT, despre lucrări ale ucrainenilor de eliminare a aluviunilor. 

„Există foarte multe informații false care au apărut în ultima perioadă, nu degeaba am vorbit despre propaganda pro-rusă care încearcă să determine societatea românească să acționeze în așa fel încât România să nu mai acorde sprijin Ucrainei.” 

Ce pierde România?

• Ucraina neagă dragarea Canalului Bâstroe;
• Ucraina recunoaște operațiunea de dragaj doar pentru anumite zone de la porturile Dunării;
• Ucraina: pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri;
• Navele de mare tonaj circulă pe Canalul Bâstroe;
• Ucraina a încălcat convențiile internaționale - drept de navigație, dragaj, mediu, teritorialitate. 

Scandalul Bâstroe ia amploare. Comisia Europeana (CE) a cerut Ucrainei explicații despre dragarea canalului. Kievul neagă, cel puțin în fața CE, că ar planifica lucrări majore. 

Ce pierde Românie? Sunt atât pierderi economice, dar și chestiuni ce țin de mediu. Mai clar, Delta Dunării este, în acest moment, în pericol, pentru că vorbim despre afectarea ecosistemului, lucrările de dragaj însemnând acest lucru, iar nivelul aluviunilor a crescut acolo cu 70 de centimetri. 

Cât despre partea economică, România pierde, din nou, pentru că Ucraina nu mai plătește. Exista o taxă de 400 de dolari/navă în momentul când Ucraina făcea transport pe Dunăre. Această taxă dispare odată cu trecerea prin Canalul Bâstroe a navelor ucrainene. Iese din calcul, deci, și tariful de tranzit de 1,59 de dolari/tona de marfă. 

Prima reacție a lui Iohannis în scandalul Canalului Bâstroe

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut o primă reacție, în data de 22 februarie, în scandalul Canalului Bâstroe. Șeful statului a spus că nu trebuie amestecată preocuparea pentru diversitatea în Deltă, cu adevărat legitimă, „cu îngrijorarea și măsurile concrete cu diverse abordări politice de moment”. 

„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a completat Klaus Iohannis cu privire la amplificarea politică a operațiunii de dragare a canalului navigabil pentru ucraineni.

„Cei care au încercat să facă o problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nu cred că preocuparea pentru Deltă este preocuparea reală pentru ei”, a adăugat președintele. 

Liderul statului român a explicat că pe Canalul Bâstroe se draghează de ani întrezi și că situația nu trebuie tratată politicianist. Acesta a pledat pentru o tratare a situației la nivel de experți și pe un tratament decent acordat Ucrainei, care are nevoie de psrijin câtă vreme este împiedicată de Rusia să își facă exporturile de cereale după începerea războiului. 

„Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale. Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii, doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. La noi o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public.” 

Klaus Iohannis a criticat declarațiile care au fost făcute pe subiect, despre care a spus că sunt „neproductive și nepotrivite” și i-a invitat pe cei preocupați să aștepte întâlnirile la nivel de experți.

„E abordarea cea mai corectă și abordarea care ne duce la rezultate. Și ucrainenii fac lucrări probabil că vor ceva, porturile lor sunt blocate de ruși și vor să iasă undeva cu marfa lor, și noi avem pretenții ca Delta să fie protejată. Calea pentru asta este ca de obicei calea diplomatică și pentru experți.”