Ce ar înseamna pentru România dragarea Canalului Bâstroe. De ce vor ucrainenii să îl adâncească până la 9 metri

Ucraina a recunoscut pe Twitter că a adâncit Canalul Bâstroe cu doi metri și jumătate, chiar dacă până acum afirma că face doar lucrări de întreținere. Acest fapt a scăzut nivelul Dunării pe brațul Sulina cu aproape un metru și ar putea aduce pagube României. Ambasadorul Ucrainei a fost chemat să dea explicații la Ministerul de Externe, în timp ce premierul României, Nicolae Ciucă, vorbește despre plângeri la Comisia Europeană. Și ucrainenii nu vor să se oprească aici, ci vor adâncirea Canalului Bâstroe până la 9 metri. Care este motivul?

Scandal în Deltă: Ucraina mărește canalul Bâstroe

Consiliul de miniștri ai Ucrainei ar fi aprobat din februarie 2022 lucrările pentru navigația pe Canalul Bâstroe, susțin surse din Ministerul Transporturilor. Războiul ar fi fost pretextul ideal pentru ca ucrainenii să obțină și un acord de tranzit pentru navele cu cereale. România a fost de acord să ofere doar ajutor, nu să și dea undă verde lucrărilor pentru adâncirea canalului. 

„Intenţiile sunt acelaşi. Transformarea canalului Chilia în canal navigabil. Este, de fapt, semnătura la moarte a întregii Delte. Convenţia Espoo, convenţiile de transport internaţional pe Dunăre, convenţia rezervaţiei Deltei Dunării. Încalcă tot! Noi putem să protestăm!”, a declarat Liviu Mihaiu, fost guvernator al Deltei Dunării. 

Ministrul Transporturilor a discutat cu Adina Vâlean, comisarul european pentru Transporturi, pe această temă. Cea din urmă susține că Bruxelles-ul nu va accepta nicio abatere a Ucrainei de la convențiile internaționale și bilaterale de mediu. Ucrainenii au dragat deja 7 metri pe canalul Bâstroe, susțin cei din Transporturi, fără să anunțe oficial partea română.

„Am solicitat prin Ambasadă ca autorităţile ucrainene să îşi dea acordul, astfel încât navele noastre cu echipamente tehnice care pot să verifice adâncimea canalului să poată să meargă inclusiv în partea ucraineană şi să facă aceste verificări”, a spus Nicolae Ciucă, premierul României. 

Ce fac ucrainenii, de fapt, la Canalul Bâstroe

Ucrainenii folosesc două nave pentru dragarea Canalului Bâstroe. Ei lucrează în două puncte strategice. Hegeman, dragorul sub pavilion Tanzanian, adâncește Canalul Bâstroe, iar Ingulsky, dragorul sub pavilion ucrainean, malul drept al braţului Chilia. 

Pentru moment, nu se cunoaște adâncimea la care s-a ajuns, dar, în mod clar, nu consolidează vreun mal, pentru că sapă chiar pe mijlocul canalului. 

De pildă, ieri, Hegeman a avut o activitate intensă la vărsarea în Marea Neagră, unde deversează materialul dragat pe Bâstroe. Această acțiune pune în pericol circulația de mare tonaj pe brațul Sulina.

Nivelul apei pe brațul Sulina ar fi scăzut deja cu 70 de centrimetri

Nivelul apei pe brațul Sulina ar fi scăzut deja cu 70 de centrimetri din lucrările care au adâncit canalul de la 3,9 metri la 6.5 metri, după cum transmit ucrainenii. 

Pentru un exemplu clar, să luăm ca reper o navă de transport de capacitate medie, care cântărește 10.000 de tone. Un canal cu adâncime de 3,9 metri poate fi tranzitat de o astfel de navă numai dacă este descărcată. La 6,5 metri, putem vorbi de jumătate din capacitatea de încărcare.

La 9 metri adâncime, de altfel scopul „proiectului Bâstroe” din 2004, poate fi încărcată la maximum, adică undeva la 15.000 de tone. Lucrările ilegale vor aduce consecințe pe toate planurile pentru țara noastră. În zona Deltei, efectele se văd deja.

„Oricât ar fi adâncit, un impact asupra ecosistemului din Deltă există! Oficial, nu am fost informaţi nici de Administraţia Rezervaţiei Biosfera Deltei Dunării din partea ucraineană, nici din partea altor instituţii vecine sau instituţii româneşti”, a transmis Gabriel Marinov, guvernatorul Deltei Dunării. 

„Tot ce a cheltuit România pentru acest canal, Sulina, de-a lungul deceniilor, s-ar pulveriza ca fumul unei ţigarete”, a afirmat Viorel Panait, Asociația Operatorilor Portuari. 

„Orice excede acestor lucrări va fi clarificat între autorităţile din România şi cele din Ucraina şi, desigur, va fi sesizată Comisia Europeană”, a explicat Nicolae Ciucă, premierul României. 

Conform Convenției de la Belgrad, din anul 1948, singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina.