Din 1990 și până în prezent, Ziua Națională a României este celebrată pe 1 Decembrie, amintind faptul că la această data, în 1918, la Alba Iulia, Adunarea Națională a românilor din Transilvania și din celelalte provincii românești a adoptat hotărârea unirii acestor teritorii cu Regatul României.
De ce este importantă mâncarea de 1 Decembrie
Unirea consolidează sentimentul de apartenență și solidaritate între diferitele regiuni istorice. Și cum se poate sărbători altfel decât cu voie bună și mâncare autentică. De altfel, în afară de rolul de a hrăni, mâncarea are și scopul de a aduce oamenii laolaltă, la aceeași masă, fie măcar în același loc, pentru a se bucura împreună de marele eveniment istoric.
Unii români spun că printre ei se numără și oameni care pun prea mare acces pe mâncare de Ziua Națională, dând deoparte însemnătatea acestei sărbători. Însă criticii nu iau în seamnă faptul că, prin aceste preparate autentice, de 1 Decembrie, românii își exprimă atașamentul față de rădăcinile culturale, păstrând astfel tradițiile vii.
Citește și:
În ce constă dieta Mind? Este cel mai bun regim pentru creier
Minivacanța de 1 Decembrie. Ce destinație surpriză au ales românii în acest an
Postul Paștelui 2023: Două dezlegări în cele 48 de zile de post. Sfaturile nutriționiștilor
Așadar, meniul de 1 Decembrie rămâne cap de listă între preocupările noastre pentru mulți dintre noi, de Ziua Națională, fiind un mijloc prin care oamenii se conectează cu moștenirea lor culturală. Altfel spus, mâncarea devine, de 1 Decembrie, un element definitoriu al identității culturale românești și contribuie la crearea unei atmosfere de sărbătoare, solidaritate și bucurie pentru ce este și ce va fi.
Meniul tradițional de 1 Decembrie
Meniul tradițional de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, este alcătuit din multe mâncăruri festive, multe dintre ele cu specific românesc, altele intrate în gastronomia noastră de-a lungul anilor, dar pe care deja le considerăm ca fiind „ale noastre”: fasolea cu ciolan, ciorba de fasole cu afumătură, sarmale, mămăligă, varză cu ciolan sau afumătură, micii și cârnații, ciorba de burtă, mămăligă, cozonac și plăcinte cu mere, brânză sau dovleac.
Citește și:
Care sunt cele mai nesănătoare alimente de post. Sunt pericol pentru sănătate
Trei luni cu alimente mai ieftine. De la ce dată vor fi reduse cele 14 produse
De ce se mănâncă fasole cu cârnați de 1 Decembrie
Un preparat ieftin și ușor de gătit, adus la desăvârșire în popotele militare - fără prea multă carne atunci - iahnia de fasole - cu cârnați sau ciolan - a devenit o mâncare tradițională de Ziua Națională, însă nu a fost întotdeauna o tradiție de 1 Decembrie.
Mâncarea de fasole nu este însă un preparat exclusiv al Armatei Române. El a intrat în cultura noastră gastronomică de la unguri, nemți și turci.
Potrivit unor documente interne ale Armatei Române, publicate de revista Historia, fasolea era aliment de bază în meniul soldatului român. Un meniu din 1939, la două săptămâni de la semnarea mobilizării generale, ne arată ce li se pregătea soldaților care urmau să fie trimiși pe front. Cităm din documentele vremii, așa cum au fost prezentate de sursa citată:
Citește și:
Tradiții în ajunul Bobotezei. Când se pune busuioc sub pernă
Christina Aguilera a slăbit 20 kg în trei luni cu „dieta curcubeu”
Liviu Dragnea are emisiune culinară pe YouTube. Ce a gătit în prima ediție
- 22.09.1939. Dimineața: Ceai cu pâine; Prânz: Ciorbă de fasole; Seara: Fasole cu șuncă
- 23.09.1939. Dimineața: Ceai cu pâine; Prânz: Borș de carne cu fidea; Seara: Ciorbă de fasole cu șuncă
- 27.09.1939. Dimineața: Ceai cu pâine; Prânz: Ciorbă de fasole; Seara: Borș de cartofi cu arpacaș.
Așadar, putem observa că mâncarea de fasole lipsește din meniul soldaților, fie din cauză că nu intrase încă în „utilizarea” Armatei Române, fie pentru că era prea costisitoare în acele vremuri, în pofida faptului că azi iahnia este considerată o mâncare a săracilor.
Mâncarea de fasole a intrat în uzul general pe filieră turcească - de la cuvântul „yahni” - dar a fost adaptată prin felul în care este gătit ciolanul care o însoțește. Nemții mănâncă ciolanul afumat cu varză sau cartofi, în timp ce ungurii îl preferă la rotisor.
Citește și:
Ciolacu spune că a văzut prețuri reduse și cu 50% la raft, după plafonare
Parașutarea ajutoarelor în Gaza persistă, cu riscuri
Plafonare de doi lei. Cum au ajuns produsele mai scumpe decât înainte de ieftinire
Iahnia nu se regăsește nici în cărțile de bucate de la noi. Un culegător de obiceiuri gastronomice și preparate tradiționale românești, Radu Anton Roman, nu are nici un preparat cu acest nume în celebra sa carte „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”.
Atunci, de ce mâncăm fasole cu ciolan de 1 Decembrie? Unii spun că „așa a fost lăsat”, adică din vorbă în vorbă s-a ajuns ca în această zi specială pentru România să ne bucurăm mâncănd acest preparat, alții spun că „vinovata” ar fi Andreea Esca.
Știrista de la PRO TV lansa, pe 1 decembrie 2001, ideea că românii ar trebui să facă din fasolea cu cârnați o mâncare tradițională pentru Ziua Națională. Cu câteva zile înainte de acel 1 Decembrie, postul de televiziune anunța că va celebra Ziua României într-un mod atipic: locuitorii Capitalei erau așteptați la „marea ciolaniadă”. Era vorba despre o masă gratuită oferită săracilor, care consta în fasole cu ciolan. Succesul primei ediții a fost atât de mare, încât evenimentul a fost repetat și chiar preluat de primarii din București, cât și de alți edili din alte regiuni ale țării.
