România își propune să devină un hub energetic major în Europa

România își consolidează poziția în sectorul energetic european prin noi proiecte de foraj offshore, extinderea capacității nucleare și investiții în surse regenerabile de energie. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că țara noastră are ca obiectiv să devină lider în domeniul energiei pentru Europa de Sud-Est, respectând principiile "trilemei energetice": securitatea energetică, prețuri competitive și sustenabilitate.

În iunie 2023, OMV Petrov din Austria a luat o decizie finală de investiție de 4 miliarde de euro în Marea Neagră, în parteneriat cu Romgaz, pentru exploatarea a două zăcăminte de gaze în blocul offshore Neptun Deep. Se estimează că producția va ajunge la 140.000 de barili pe zi din 2027, făcând din România cel mai mare producător de gaze din UE și un potențial furnizor pentru Moldova, Ucraina și alte țări vecine.

Strategia guvernului român include închiderea centralelor pe cărbune și înlocuirea lor cu centrale pe gaz, precum și dezvoltarea industriei farmaceutice și a celei de îngrășăminte. În plus, România are în plan construirea de noi capacități nucleare, cu două reactoare la centrala de la Cernavodă programate să fie puse în funcțiune până în 2031 și 2032, și intenția de a fi printre primele țări cu reactoare nucleare modulare mici (SMR) funcționale până în 2029.

Sectorul energiei regenerabile a atras investiții străine de 3,1 miliarde de dolari în 2022, iar România va lansa licitații de contracte pentru diferență (CfD) pentru a încuraja dezvoltarea a cinci gigawați de capacitate combinată de energie eoliană și solară în următorii doi ani. Aceste contracte vor garanta un preț al energiei electrice pentru următorii 15 ani.

Ministrul Burduja a subliniat și importanța dezvoltării lanțurilor europene de aprovizionare cu energie pentru a reduce dependența de producția externă și a evita vulnerabilitățile, inclusiv riscurile de securitate cibernetică.