Tradiții și obiceiuri populare de Crăciun. Ce se face în Ziua Nașterii Domnului

Sărbătoarea Crăciunului, una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale românilor

Crăciunul este sărbătoare preferată a tuturor, de la mic la mare. Bradul împodobit, cadourile care așteaptă desfăcute, miros de clementine, cozonacul și cele mai alese bucate și nămețile de zăpadă de după geam sunt elementele perfecte pentru un Crăciun de vis.

Însă tradițiile și obiceiurile acestei zile au fost și vor rămâne cele mai dragi amintiri, cele mai de preț cadouri lăsate din generație în generație. Sunt lucrurile care ne definesc pe noi, românii, ca un popor cu trecut, cu valori și cultură bogată care este transmisă și respectată an de an.

Românii din toate colțurile lumii sărbătoresc în fiecare an Crăciunul pe data de 25 decembrie. A doua zi de Crăciun, 26 decembrie, este la fel de importantă și respectată de români. De obicei, această sărbătoare îi adună pe cei dragi la o masă comună, membri ai familiei care nu s-au mai văzut de mult timp.

De asemenea, în zilele de Crăciun sunt obișnuite vizitele la rude, precum mătuși, unchi, bunei, nași, verișori sau prieteni de familie. În Ajunul Crăciunului, gospodinele muncesc ca albinuțele de zor pentru a pregăti cele mai gustoase bucate și neapărat, cele tradiționale sărbătorii Crăciunului, precum cozonacul, sarmalele, piftia, toba, caltaboșii și friptura de porc.

Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului

Tradițiile și obiceiurile românilor de Crăciun încep încă de pe data de 20 decembrie, de Ignat, atunci când se taie porcul și oficial se intră în sărbătorile de iarnă. De la Ignat și până la Crăciun, tinerii umblă cu cu capra, țurca sau brezaia, o mască cu cap de animal, pentru a aduce oamenilor rodnicie recoltelor și bunăstare animalelor din ogradă.

Înainte de Ajunul Crăciunului, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în mai multe zone ale României se pregătește masa de Ajun pentru suflete celor trecuți în neființă. Masa conține alimente de post la care este invitat și preotul pentru a gusta și a binecuvânta pomana creștinilor.

Postul Crăciunul la fel este o tradiție care este respectat în mare parte de părinți și bunei, mai puțin de tineri și copii. Credincioșii merg la biserică în Ajun, dar chiar și în ziua Crăciunului, la Liturghie, pentru a cinsti în Casa Domnului sărbătoarea Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. Credincioșii care s-au spovedit se împărtășesc și abia apoi se așază la masă cu familia.

Tot în prag de Crăciun pornesc cetele de colindători care merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului și cu colindul: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”. Aceștia colindă casele creștinilor și le vestesc bucuria nașterii Fiului lui Dumnezeu. Potrivit tradiției, Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ pentru a-i mai scăpa pe oameni de păcate, iar când acestea nu se vor mai auzi, vor ieși diavolii pe pământ.

Colindătorii sunt răsplătiți cu cele mai de preț merinde, precum mere, gutui, nuci, bomboane, colaci și turte specifice, numite „scutecele lui Hristos”. Obiceiul spune că și la masa de Crăciun este bine să se asculte colinde deoarece acestea aduc armonie în relațiile dintre oameni, belșug în case și pe ogoare și sănătate.

O tradiție veche din Moldova, dar foarte îndrăgită de lume este păstrarea luminii. Așa cum Crăciunul are legătură strânsă cu solstiţiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an, în seara de Ajun, oamenii aprind un rug din lemne pentru a ţine cât mai mult lumina.

O altă tradiția spune că în Ajunul Crăciunului nu se dă gunoiul afară din casă, nu se împrumută lucruri și nu se ia înapoi ce s-a împrumutat. Tot în Ajun, fetele nemăritate își pot vedea ursiții în vis, dacă noaptea vor pune la fereastră bucăți mici din toate bucatele pregătite pentru sărbătoarea Crăciunului.

În Ajun și de Crăciun nu se bea rachiu, această băutură fiind considerată băutura diavolului. Tradiția mai spune că în aceste zile nu este bine să te bați, nici măcar în glumă, pentru că te vei umple de bube în timpul anului. În unele zone ale țării, copiilor li se dă să mănânce bostan ca să fie grași tot anul.

Un alt obicei spune că cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, deoarece albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit. Tot o tradiție veche pentru fetele nemăritate spune că acestea trebuie să țină post negru, astfel își vor visa ursitul și se vor mărita în anul ce urmează.

În Ajunul Crăciunului, gospodinele coc cozonaci, unul dintre cele mai iubite delicatese de pe masa de sărbătoare. De asemenea, pe masa de sărbătoare trebuie să se pună două pâini, sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă, deoarece se spune că noaptea vin membrii familie care nu mai sunt în viață și mănâncă din acele bucate. Totodată, oamenii au grijă de rudele decedate, iar ei la rândul loc, au grijă de cei vii.

Alte tradiții îndrăgite de Crăciun

Una dintre tradițiile de Crăciun preferate de copii este împodobitul bradului. Prin forma sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfânta Treime. În prezent, românii optează pentru bradul viu sau artificial, ambii fiind o bucurie în casă. Împreună cu toată familia, pomul de Crăciun este îmbrăcat în haine de sărbătoare, cu luminițe, jucării care mai de care și steaua în vârful bradului.

Acest obicei adună în jurul bradului toți membrii familiei și creează o amintire și un moment magic. În trecut, brazii erau împodobiți ceva mai sărac, cu beteală, flori, fructe, jucării din hârtie sau lemn, însă pomii de Crăciun erau o mare bucurie în fiecare casă.

Un obicei mai modern sunt cadourile pe care le găsesc copiii sub pomul de Crăciun. Tradiția darurilor pentru copii este legată de închinarea magilor care au adus daruri (aur, smirnă și tămâie) Pruncului Iisus Hristos când acesta s-a născut.

Se spune că Moș Crăciun, un moș cu plete albe, îmbrăcat într-un costum roșu care intră în casele oamenilor pe horn, vine doar la copiii care au fost cuminți și ascultători tot anul. Mulți micuți stau la pândă an de an pentru a-l prinde pe Moș Crăciun și pentru a-l vedea pe cel care le aduce cadourile mult dorite.

În această perioadă a anului oamenii sunt îndemnați să ierte și să uite, să nu țină ură sau supărare și să fie mai darnic. De Crăciun oamenii dragi se adună la un loc pentru a petrece sărbătorile împreună, de aceea, obiceiul spune: „cele rele să se spele, cele bune să se-adune”