Speciale Special

Sfântul Andrei - tradiții, obiceiuri și superstiții. De ce Sfântul Andrei este important pentru români

schedule 30 nov. 2023, 08:46

Sfântul Andrei - tradiții, obiceiuri și superstiții. De ce Sfântul Andrei este important pentru români
Foto: Captura video YT

Joi, 30 noiembrie, credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor. De sărbătoarea Sfântul Andrei se leagă o mulțime de tradiții, obiceiuri și deopotrivă și superstiții. Ziua de 30 noiembrie marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, și se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie. 

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Andrei

Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Apostol Petru și fiul lui Iona, un pescar din Galileea. Se spune că Sfântul Andrei a fost martor la botezul lui Iisus Hristos și a fost numit „Cel întâi chemat”, adică primul ucenic al lui Ioan Botezătorul.

După Înălțarea Domnului, toți apostolii au plecat în misiunea de creștinare și se povestește că Sfântul Andrei a ajuns în ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre. Acesta s-a adăpostit într-o peșteră din Dobrogea de astăzi. 

Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian, unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.

Moaștele sale au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.

  • În 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, iar ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională. 
  • Aproape un milion de români își sărbătoresc onomastica de 30 noiembrie. 

Tradiții de Sfântul Andrei 

Cea mai cunoscută tradiție de Sfântul Andrei, respectată într-un timp cu sfințenie, este visarea ursitului. Se spune că, pentru a visa cine le va fi soț, fetele trebuie să mănânce turtă sărată înainte de culcare și trebuie să pună un fir de busuioc sub pernă. Alesul din vis îi va aduce apă fetei, însă bărbatul va apărea doar dacă măritișul va avea loc în anul următor. 

O altă tradiție de Sfântul Andrei este legată de punerea grâului la încolțit. De regulă, în seara de dinaintea sărbătorii, toți membrii familiei pun grâul la încolțit într-un vas sau un ghiveci și așteaptă până la Anul Nou. De Revelion, ei verifică grâul și, în funcție de cum a crescut, așa de norocos va fi anul următor.

De Sfântul Andrei se mai prezice vremea pentru anul care urmează. Se spune că, dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna următoare va fi blândă. Dacă va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci vine o iarnă grea.

Obiceiuri de Sfântul Andrei

Există multe obiceiuri de Sfântul Andrei, diferite de la o zonă a țării la alta. Unele dintre cele mai cunoscute sunt oferirea florilor de ziua numelui, culegerea crenguțelor de pomi fructiferi și pelerinajul. 

În România celebrarea zilei de nume este o tradiție veche, păstrată și astăzi. De 30 noiembrie, aproape un milion de români își celebrează onomastica, fiind una dintre cele mai importante sărbători ale poporului nostru. 

Un alt obicei de Sfântul Andrei, respectat poate mai mult de către cei din mediile rurale, este ca gospodinele să atârne usturoi sau să ungă porțile, ușile și geamurile, dar și cotețele animalelor, cu usturoi zdrobit, pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diferite boli, ca mijloc de protecție față de duhurile malefice, cât și ca modalitate de a atrage un posibil partener de viață. 

În data de 30 noiembrie se descântă și droburile de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafață de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosit pentru hrana animalelor, tot pentru a le proteja de spiritele rele. 

Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor și al Catedralei Neamului

Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită în România, fiind considerat Apostolul românilor sau creștinătorul poporului nostru. Multe biserici și mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an. 

În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei. 

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei. 

De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale - Catedrala Mântuirii Neamului.

Minivacanța de Sfântul Andrei

Joi și vineri, 30 noiembrie și 1 Decembrie, sunt zile libere pentru români, fiind sărbători legale. Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează prin legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012. Ulterior, a fost promulgată prin decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al Preşedintelui României.

SONDAJ

Folosiți variantele de round-up și cashback ca să economisiți bani?

Da: 13 voturi
Nu: 21 voturi
Trebuie sa alegeti minum un raspuns!
Trebuie sa alegeti un raspuns!
Camp obligatoriu!

34 useri au trimis feedback

EUR
EUR: 4.9709 RON
-0.00170
USD
USD: 4.567 RON
-0.02020
GBP
GBP: 5.897 RON
0.00890
HUF
HUF: 1.2719 RON
0.00200
BGN
BGN: 2.5416 RON
-0.00090
CHF
CHF: 5.1374 RON
0.00590
Convertor valutar

Rezultat: ---