Social

Paște - Obiceiuri și tradiții străvechi

schedule 03 apr. 2023, 11:50

Paște - Obiceiuri și tradiții străvechi
Foto: Cristian Nistor/Agerpres

România a început să îmbrace haine de sărbătoare, în așteptarea Paștelui, cel mai important eveniment religios din România, care pentru mulți înseamnă întoarcerea la obiceiuri și tradiții. Multe dintre ele, la orașe, s-au pierdut în timp, dar există regiuni unde încă se mai păstrează cu sfințenie, cum ar fi în Maramureș sau Bucovina. 

Paște: Paștele catolic și ortodox

Paștele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă și în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, cum ar fi Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n.

Paștele ortodox este celebrat, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocțiu de primăvară. În cazul în care această duminică se suprapune Paștelor iudeilor (14 Nisan - a șaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare. 

În 2024, Paștele ortodox pică în data de 5 mai, iar Paștele catolic se sărbătorește în 31 martie. 

Floriile 2024: Floriile ortodoxe și catolice

Floriile ortodoxe 2023 vor avea loc duminică, 9 aprilie, iar Floriile catolice 2023 în ziua de duminică, 2 aprilie. Sărbătoarea Floriilor este primită cu bucurie de toți credincioșii, fiind cunoscut faptul că săptămâna ce urmează, numită Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este tocmai în contrast, una a tristeții. 

Când pică Paştele Ortodox în anii 2024, 2025, 2026

  • Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
  • Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
  • Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
  • Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
  • Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
  • Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
  • Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Când cade Paştele Catolic între anii 2024, 2025, 2026

  • Paștele Catolic 2024 – 31 martie
  • Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
  • Paștele Catolic 2026 – 12 aprilie
  • Paștele Catolic 2027 – 2 mai
  • Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
  • Paștele Catolic 2029 – 8 aprilie
  • Paștele Catolic 2030 – 28 aprilie

Obiceiuri și tradiții străvechi

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare în calendarul creștin, fiind însoțită de multe tradiții și obiceiuri, unele moștenite din generație în generație. 

Încondeierea ouălor în Moldovița

În Moldovița, aflată între munții Bucovinei, este o comunitate de huțuli care adăpostește tradiții de mii de ani și obiceiuri străvechi ce se împletesc cu vremurile actuale.

Oamenii de acolo preiau taina încondeierii și duc mai departe pasiunea cu mare bucurie, căci motivele desenate pe coaja oului sunt aceleași de pe vremea străbunilor. 

Calea rătăcită, cârja ciobanului sau Crucea Paștelui sunt simboluri creștine care au dat însemnătate sărbătorii Pascale de-a lungul timpului.

Departe în timp, înaintea Paștelui, femeile se întâlneau la șezătoare și arătau noilor generații meșteșugul chișiței și motivele bătrânești care sunt scrise pe ouă. 

Lumina de Paște

În noaptea de Înviere, credincioșii obișnuiesc să meargă la biserică, să ia lumină și să cânte Învierea Domnului. Enoriașii aduc acasă „lumină”, lumânarea pe care o folosesc fiind aprinsă direct de la cea aprinsă de părinte în Altar.

Unii fac o cruce mică pe pragul de sus al ușii gospodăriei sau pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea. Cei mai mult păstrează lumânarea de la Paște și o aprind peste an, dacă dau de necazuri, sunt bolnavi sau în situația unor fenomene meteo extreme. 

Masa de Paște - tradiții și obiceiuri

Masa de Paște este construită în jurul preparatelor din carne de miel, anume ciorbă, friptură sau drob de miel. Animalul este simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea.

Alt element important și de nelipsit de pe masa de Paște este pasca, gătită de regulă sâmbăta dimineața. Aceasta este dusă spre sfințire la biserică la slujba de Înviere, alături de coșul bucatelor preparate pentru sărbătoare. A doua zi dimineața, unii credincioși mănâncă din pască în loc de anafură sau Sfintele Paști.

Cei care mor de Paște merg direct în Rai

O credință larg răspândită în țara noastră este aceea că cei care pleacă din lumea aceasta în ziua de Paște merg direct în Rai, porțile acestuia fiind deschise în această zi. De asemenea, având în vedere că cerurile sunt deschise atunci, sufletele răposaților se întorc acasă, pentru a-i proteja pe cei dragi. 

Alte tradiții și obiceiuri

  • Este bine ca de Înviere oamenii să fie îmbrăcați cu o haină nouă, lucru care simbolizează purificarea. 
  • Nu este bine ca de Înviere să se doarmă, fiindcă restul anului va aduce somnolență, ghinion sau recolte slabe.
  • Nu este bine ca, în prima zi de Paște, să se consume oul cu sare, fiindcă cel care îl va mânca așa va transpira tot anul.
  • Pasca sau anafura sunt considerate a fi tămăduitoare dacă se păstrează peste an bucățele din acestea.
  • Masa de Paște trebuie să înceapă cu consumul unui ou, deoarece există credința că astfel trupul va fi sănătos întreg anul. După oul, este lăsat să se consume pește, pentru a fi sprinten precum acesta, apoi pasăre, pentru a fi ușor ca acesta.
  • Tradiția spune că, dacă prima persoană care intră în gospodărie de ziua de Paște este bărbat, acolo va exista noroc peste an.
  • În Moldova, în noaptea de Înviere, după slujba de la miezul nopții, credincioșii obișnuiesc să însoțească momentul Învierii cu pocnitori, fapt semnifică alungarea spiritelor rele. 
  • Coşul de bunătăţi care se duce la sfinţit la biserică este pregătit strict după cele transmise din moşi-strămoşi: aici sunt aşezate, alături de bucate, seminţe de mac, sare, zahăr, făină, ceapă şi usturoi – simbolurii ale bucuriei de peste an. Deasupra se pune pască, șuncă, bani, flori, sfeclă roșie cu hran și ouă vopsite. Coșul este acoperit cu un pled cusut cu modele specifice zonei.
  • În Moldova este o tradiţie conform căreia fetele nemăritate trebuie să meargă la biserică şi să spele clopotniţa cu apă neîncepută, iar dimineaţa trebuie să se spele cu aceasta pe faţă existând credinţa că astfel vor fi curtate de băieţii „de însurat” din localitate. La rândul lor, flăcăul care iubeşte o fată nemăritată trebuie să meargă la casa acesteia şi să-i ofere un ou roşu.
  • În Bihor, tradiția spune că oul de Paște prevestește norocul, adică dacă după 40 de zile acesta nu se strică, persoana va fi norocoasă. 
  • În Apuseni, în noaptea de Paști, se ia toaca de la biserică și se duce la cimitir, unde este păzită de feciori. Această acțiune simbolizează lupta între „hoți” și „păgubași”, iar cei care pierd sunt datori cu un ospăț, pregătit fie de cei care au încercat să fure toaca și nu au reușit, fie de cei care nu au păzit-o bine.
  • În Țara Bârsei, există obiceiul în care grupuri de tineri, precum colindătorii, strâng ouă de la tinerele fete, apoi, la Pietrele lui Solomon, aflate în zona Șcheii Brașovului, la picnic, încep diverse concursuri.
  • În zona Valea Arieşului există obiceiul „rostogolitului ouălor” care sunt lăsate să cadă spre o gaură din pământ.
  • În zona Lăpuşului din Maramureş, în duminica Paştelui, copiii merg la prieteni şi la vecini – iar pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului – şi anunţă Învierea Domnului, iar fiecare gazdă dăruieşte câte un ou roşu.
  • În satele din Transilvania, în prima zi de Paşte, băieţii merg la udat cu parfum la casele fetelor de măritat, „ca să nu se veştejească” – obicei care semnifică înflorirea şi fecunditatea – , iar fetele îi răsplătesc cu ouă roşii, sau cozonac.

SONDAJ

Folosiți variantele de round-up și cashback ca să economisiți bani?

Da: 12 voturi
Nu: 20 voturi
Trebuie sa alegeti minum un raspuns!
Trebuie sa alegeti un raspuns!
Camp obligatoriu!

32 useri au trimis feedback

EUR
EUR: 4.9771 RON
-0.00010
USD
USD: 4.6535 RON
-0.01320
GBP
GBP: 5.8883 RON
0.00620
HUF
HUF: 1.2521 RON
0.00270
BGN
BGN: 2.5447 RON
CHF
CHF: 5.2157 RON
-0.00250
Convertor valutar

Rezultat: ---