Spania preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, începând de la 1 iulie

Începând din data de 1 iulie 2023, Spania preia de la Suedia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru un termen de șase luni.

Spania preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene

Din data de 1 iulie 2023, Spania preia președinția Uniunii Europene de la Suedia pentru o perioadă de 6 luni. Țările membre care deţin preşedinţia Uniunii Europene lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru un interval de timp de 18 luni.

La momentul actual, trio-ul este format din Spania (iul.-dec. 2023), Belgia (ian.-iun. 2024) şi Ungaria (iul.-dec. 2024). Spania a mai deținut preşedinţia Uniunii Europene încă de patru ori: în 1989, în 1995, în 2002 şi în 2010. În ultima preşedinţie spaniolă a Uniunii a avut loc intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dar şi criza economică care a afectat toate ţările Uniunii.

În perioada în care președinția a fost preluată de Suedia, țara s-a axat pe unele obiective precum securitate, unitate, competitivitate, tranziţia verde şi energetică, valorile democratice şi statul de drept. În continuare, UE a acordat prioritate sprijinului economic şi militar pentru Ucraina, dar și sprijinul Ucrainei în drumul său spre UE.

În data de 15 iunie 2023, preşedintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez. a prezentat priorităţile preşedinţiei spaniole. Printre cele patru priorităţi asumate de Spania sunt promovarea reindustrializării Europei, avans în tranziţia ecologică, consolidarea pilonului social şi consolidarea unităţii europene.

Ce priorităţi are trio-ul actual Spania-Belgia-Ungaria

Temele prioritare ale trio-ului format din Spania-Belgia-Ungaria sunt:

• evaluarea, la jumătatea perioadei, a cadrului financiar multianual 2021-2027, precum şi contribuţia la finalizarea uniunii bancare şi la realizarea de progrese în direcţia unei veritabile uniuni a pieţelor de capital;
• contribuţia la revizuirea Codului vamal al Uniunii;
• continuarea lucrărilor privind transformarea digitală, asigurând ceea ce se numeşte incluziune digitală;
• continuarea lucrărilor privind reforma sistemului european comun de azil şi a pactului privind migraţia şi azilul;
• punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE şi depunerea de eforturi în direcţia consolidării autonomiei strategice în domeniul tehnologiilor digitale;
• punerea în aplicare a pachetului "Fit for 55";
• monitorizarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) reformate şi conceperea noii PAC post-2027;
• coordonarea sprijinului financiar pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei;
• contribuţia la modelarea comunităţii politice europene ca forum de dialog politic paneuropean la nivel înalt între statele membre ale UE şi vecinii lor cei mai apropiaţi pe tema stabilităţii şi securităţii europene, a securităţii energetice şi a rezilienţei.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se acordă prin rotaţie, în fiecare şase luni, între statele membre ale UE. Pe parcursul acestei perioadei statul membru asigură continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi continuă reuniunile acestei formaţuni.

Acest sistem de conducere rotativ a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Prin urmare, rreşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.