Noua lege a salarizării, amânată. Când vor crește, de fapt, salariile românilor

Deși politicienii promiteau că va intra în vigoare la începutul anului viitor, noua lege a salarizării este departe de a fi finalizată, astfel că proiectul ar putea fi amânat pentru 2025. Ministrul Muncii a explicat care vor fi cele mai importante schimbări pentru cei peste un milion de bugetari. 

Noua lege a salarizării ar putea fi amânată pentru 2025. Ce spune ministrul Muncii

În 2024, în România sunt patru rânduri de alegeri. Conform legii, Guvernul nu poate mări salariile bugetarilor cu 6 luni înainte, ceea ce înseamnă că noua lege a salarizării ar trebui să intre în vigoare, cel târziu, la 1 ianuarie. Sindicaliștii sunt convinși că abia în luna martie a anului 2024 va fi terminat proiectul.

„Finalizăm partea de dialog social, după vom întra în discuţiile tehnice, vom continua cu partea de impact şi apoi vom trece efectiv în zona de negociere cu Comisia care să permită adaptarea, ajustarea salarizării în funcţie de anumiţi parametri specifici pentru fiecare unitate administrativ teritorială.

Fiecare dintre unitățile administrativ teritoriale au un specific care depinde de număr de locuitori, serviciile publice pe care le au. Sunt localități care vin și cu servicii publice pe partea de sănătate, pe partea culturală”, a declarat ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, pentru Observator.

Sindicaliștii resping varianta. „Pe aceeași funcţie, acelaşi salariu, indiferent unde activezi, altfel facem o lege degeaba”, a transmis Horațiu Raicu, secretar general BNS.

Gărzile medicilor ar putea fi obligatorii, dar oficialii promit că vor fi mai bine plătite. „Un medic care îşi desfăşoară activitatea în mod curent într-un spital trebuie să aibă şi o obligaţie să desfăşoare gărzi, dincolo de programul obişnuit de lucru, şi cred că ar trebui să facă parte integrantă din contractul lui de muncă”, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. 

Salariile bugetarilor, o parte fixă și una variabilă, în funcție de performanță 

Cei care lucrează la stat vor plăti în funcție de performanță, mai multe sporuri vor fi eliminate și, cel mai important, niciun salariu nu îl va depăși pe cel al președintelui. 

Ministerul Muncii face o analiză în acest sens, pentru a vedea exact care sunt locurile de muncă de la stat greu de ocupat şi care sunt diferenţele salariale între stat şi privat. Astfel, în anumite domenii, va crește leaga angajaților de la stat. De pildă, în digitalizare și în domeniul IT,știm că în aceste domenii angajații de la stat sunt plătiți mai puțin comparativ cu cei de la privat.

Totodată, posturile vor fi ierarhizate pe o scală de la 1 la 12, unde 1 este un grad atribuit paznicului, iar 12 un grad atribuit președintelui țării. Regăsim la gradul 4, de exemplu, funcția de polițist local sau economist, pe poziția 7 funcția de lector universitar sau profesor universitar. 

Odată ce noua lege a salarizării unitare va intra în vigoare vor fi rezolvate și inechitățile din sistem, mai ales în cazul administrațiilor locale, deoarece aici angajații care sunt pe aceleași funcții au salarii diferite în funcție de primăria sau consiliul județean unde lucrează. Mai mult, sporurile vor fi plafonate la 20%, vor dispărea cele peste 50 de sporuri din sistemul bugetar. 

„Ne dorim să aducem echitate, o ierarhizare corectă, să venim cu elemente noi, maxim 20% sporuri pe fiecare ordonator de credite, respectiv cu posibilitatea de a veni cu bonusuri pentru angajaţii performanţi”, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

„Toţi care se află în grilele inferioare sunt nemultumiţi şi acuză inechitate. În funcție de complexitatea și specificul fiecărei familii ocupaționale în parte. Să încercăm să ajungem la încadrări în grile apropiate pentru cei a căror muncă sunt de aceeaşi complexitate şi importanţă”, Mircea Burlacu, specialist salarizare.