România a devenit un subiect de invidie în rândul specialiștilor internaționali datorită vitezei sale remarcabile de internet, depășind chiar și unele zone din Statele Unite ale Americii. În ciuda infrastructurii inițiale învechite și a lipsei rețelelor din cabluri de cupru, românii au reușit să dezvolte rețele comunitare de cartier, care au stat la baza internetului ultra-rapid de astăzi. Această realizare a fost evidențiată în cadrul proiectului european PULSE, care promovează parteneriatele jurnalistice transfrontaliere.
Conform datelor din Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) al Comisiei Europene, 96% dintre gospodăriile românești au acces la acoperire FTTP (fibră), un procent semnificativ mai mare decât media UE de 56%. Această performanță plasează România în fruntea clasamentului european, urmată de Spania și Portugalia, în timp ce Grecia, Germania și Belgia se află la coada listei.
Citește și:
Nadia Comăneci și Gheorghe Hagi, mesaje emoționante de de Ziua Națională a României
Află cum o asigurare de viață îți poate proteja familia de necazuri!
România va deveni cel mai mare producător de gaz din Europa. Potențialul se vede și de la Bruxelles
România se numără și printre primele trei țări europene în ceea ce privește internetul pe bandă largă de cel puțin 1GB în case, după Franța și Ungaria. În București, capitala României, viteza de internet se situează pe locul șapte la nivel mondial, conform clasamentului netindex.com.
Succesul României în domeniul internetului de mare viteză este atribuit antreprenoriatului local și inițiativei oamenilor simpli, care au construit rețele de cartier folosind cablu coaxial sau fibră optică. Aceste rețele au proliferat rapid datorită lipsei de reglementări stricte, permițând dezvoltarea unei infrastructuri noi fără condiții restrictive.
În contrast, alte țări europene se confruntă cu provocări legate de infrastructura lor de telecomunicații. Germania, de exemplu, se luptă să decidă ce să facă cu rețeaua sa de cabluri de cupru, în timp ce Grecia se confruntă cu un internet lent și scump, având o pătrundere redusă a fibrei optice.
Citește și:
România trece la ora de vară 2023. Cum se schimbă ceasul și când trecem la ora de vară
România a trecut la ora de vară. Oamenii vor trăi singura zi din an cu doar 23 de ore
Cu toate acestea, România are încă provocări de depășit, cum ar fi acoperirea 5G, unde se situează sub media UE, și comerțul electronic, unde este aproape de coada clasamentului european. Totuși, inițiativa și inovația locală au transformat România într-un exemplu de succes în ceea ce privește conectivitatea la internet.
