Urmează cea mai gravă criză a orezului din ultimii 20 de ani
După un val de secetă extremă urmat de inundaţii musonice catastrofale, India, unul din cei mai mari producători de orez din lume, a restricționat exportul, din grija pentru mâncarea propriilor locuitori.
India asigură 40% din piața mondială de orez. În vara aceasta, a anunțat însă că exporturile de orez simplu, cu bobul lung, sunt interzise. În 2022, statul asiatic a impus o taxă de 20% exporturilor la toate soiurile de orez. Repercusiunile nu au întârziat să apară. Prețul orezului a crescut cu 15 până la 20%, atingând cel mai mare nivel din ultimele două decenii.
Efectele se vor simți și la noi, deoarece și în bucătăria românească orezul este nelipsit din preparatele tradiționale, cum ar fi sarmale, pilaf sau drob. În orice sortiment însă, orezul este un aliment care poate asigura o masă sățioasă.
Citește și:
Românii dezvăluie ce ar putea declanșa o criză financiară în 2024
România și consumul de gaze în UE
Virozele și gripa au umplut spitalele. E criză de antivirale
„Chiar în post se foloseşte destul de des, în toate preparatele. Cum se anunţă criza orezului, sigur se va scumpi. Odată ce se scumpeşte şi noi, bucătarii, îl scumpim”, a spus chef Florin Vechiu pentru Observator.
În prezent, în magazine, prețul unui kilogram de orez pornește de la 8 lei și poate ajunge până la peste 20 de lei, în funcție de calitate.
Anual, un român consumă 4 kilograme de orez, iar la nivel național necesarul trece de 75 de mii de tone. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2021, țara noastră a produs doar 15 mii de tone de orez, adică 20% din consumul propriu. Restul importăm din țări precum China, Myanmar și Thailanda.
În România s-au înjumătățit suprafețele cultivate cu orez
Doar 20% din consumul la nivel naţional de orez este acoperit din producţia proprie, după ce aceasta a scăzut de 3,3 ori într-un deceniu, ca urmare a înjumătăţirii suprafeţelor cultivate cu orez, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Citește și:
Criză de medici la spitalul UPU Deva: 2 la 200 de pacienți
„Din păcate, nu prea mai avem culturi de orez, iar unul dintre principalele motive este vremea (secetoasă - n. red.). Factorul climatic a influenţat scăderea suprafeţei cultivate cu orez, pentru că această cultură are nevoie de multă apă şi în România precipitaţiile au scăzut. O mare parte din orezul care se vinde acum în România este din afară“, a spus pentru ZF Nicoleta Inceanu, national key account manager al Zone International Trading, compania din spatele brandului Deroni, lider de piaţă în România.
Din 2018, în țara noastră au existat anumite perioade de secetă, mai ales în timpul verii, iar orezul are nevoie de multă apă pentru a crește, fiind cultivat în câmpuri mlăștinoase, irigate în mod constant.
„Orezul se cultivă doar în anumite areale ale ţării, unde există apă din abundenţă. El răsare pe un pat de apă şi noi avem amenajări speciale, mai mari, pentru cultivarea sa în Brăila şi în Ialomiţa”, a explicat Ionel Arion preşedintele Federaţiei ProAgro.
