România, la un pas de Schengen
Urmează ca peste o zi să aibă loc votul în Consiliul Reprezentanților Permanenți (COREPER). Comitetul Reprezentanților Permanenți la Uniunea Europeană este alcătuit din șefii sau adjuncții șefilor de misiuni diplomatice la Bruxelles. Ambasadorul Austriei la UE va vota pentru aderării României cu porturile și aeroporturile, începând din martie 2024.
În ceea ce privește frontiere terestre ale României, acestea nu vor fi supuse la votul care urmează. Autoritățile de la București au adoptat noua strategie prin care au renunțat la varianta convocării unui Consiliu Extraordinar JAI - Justiție și Afaceri Interne - la sfârșitul acestui an.
Autoritățile de la București au optat pentru varianta mai avantajoasă a unui vot favorabil în cadrul Comitetul Reprezentanților Permanenți - COREPER - care îi va reuni pe șefii și adjuncții de misiuni diplomatice la Bruxelles ale statelor membre.
Citește și:
Condiții grele pentru Schengen terestru. Ce au câștigat, de fapt, România și Bulgaria după aderarea
Ciolacu, despre aderarea la Schengen: „În sfârșit România va intra în Schengen!”
Mai apoi, urmează ca votul în COREPER să fie validat într-o reuniune de Consiliu al Uniunii Europene. În decembrie, Olanda a renunțat la veto-ul față de Bulgaria, lucru care a dus la creșterea șanselor extinderii Schengen cu România și Bulgaria.
Anul trecut, Austria a declarat că se opune extinderii spațiului de liberă circulație, motivând că acesta nu este funcțional, drept exemplu servind fluxul mare de migranți neînregistrați care ajung în centrul și vestul Europei.
În ultimele săptămâni, autoritățile de la Viena au dat de înțeles că și-au analizat din nou poziția și nu se mai opune extinderii Schengen cu România și Bulgaria la nivelul spațiului aerian și al frontierelor maritime.
