Parlamentul European a votat în favoarea unei reforme ample a politicii privind migrația și azilul, un proces care a durat peste un deceniu și care a stârnit reacții mixte în rândul statelor membre. Reforma, care introduce controale mai stricte la frontiere și un sistem de solidaritate între statele membre, a fost salutată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și de cancelarul german Olaf Scholz, ca fiind un "pas istoric necesar".
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a subliniat necesitatea de a repara politica defectuoasă privind migrația, în timp ce Manfred Weber, președintele PPE, a insistat că statele membre, nu contrabandiștii, vor decide cine intră în UE. Reforma prevede o "verificare" obligatorie a migranților la frontiere și o "procedură la frontieră" accelerată pentru cei cu șanse reduse de a obține azil.
Citește și:
Comisia Europeană pentru aderarea Bosniei la UE
Klaus Iohannis susține securitatea Mării Negre la Consiliul European
Klaus Iohannis participă la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro la Bruxelles
Cu toate acestea, reforma a întâmpinat opoziție din partea unor organizații pentru drepturile omului și a unor membri ai Parlamentului European, care au exprimat îngrijorări privind detenția familiilor cu copii și incriminarea migranților. De asemenea, Polonia și Ungaria au exprimat rezistență față de mecanismul de solidaritate, cu Polonia, prin vocea premierului Donald Tusk, refuzând aplicarea mecanismului obligatoriu de relocare a migranților.
Reforma va trebui validată oficial de statele membre și se preconizează că va intra în vigoare din 2026, cu scopul de a reduce numărul de sosiri la frontierele UE și de a gestiona mai eficient cererile de azil.
