Miere românească „made in China”. Cum sunt păcăliți cumpărătorii

Aproape jumătate din mierea care se consumă în Europa e „made in China”, iar piața românească este și ea invadată de miere de import. Etichetele nu conțin destule informații care să îi ajute pe oameni să aleagă în cunoștință de cauză. În acest timp, apicultorii spun că sunt ai nimănui, căci puținele inițiative pe care Guvernul le-a avut în sprijinul lor au rămas doar pe hârtie. Prin urmare, în lipsa reglementărilor privind piața de consum, cumpărătorii sunt păcăliți, iar producătorii lăsați să supraviețuiască așa cum pot. 

Cumpărătorii sunt păcăliți cu miere românească „made in China”

Legea nu îi obligă pe apicultori să scrie ce procente sunt folosite în amestecuri, ci doar țara de proveniență. Astfel, oamenii cumpără inclusiv miere din China, ambalată sub numele unor branduri românești. 

Iulian Tănase are o mică stupină în Teleorman, unde produce miere pură. El subliniază că este nevoie urgentă de reguli clare pentru etichetarea mierii.

„Noi consumăm foarte multă miere în Europa, de foarte slabă calitate. De ce zic de foarte slabă calitate, pentru că mierea în China nu este supusă rigorilor şi standardelor Uniunii Europene.

Mierea din China este foarte ieftină comparativ cu preţul pe kilogram, deci este undeva la un euro sau un dolar 60 fata de 2,4- 2,3 dolari preţul de achiziţie din România”, a declarat Iulian Tănase, apicultor, pentru Observator.

Apicultorii își vând mierea cum pot

În aceste condiții, apicultorii vând mierea pe internet, la târguri de profil sau cu ajutorul unor rețele create alături de alți producători. Cătălin Zamfir se ocupă de asta. Mai exact, îi ajută pe cei care nu au timp să caute și să verifice producătorii, apoi livrează către clienți produse autohtone, din ferme pe care știe că le poate recomanda. 

„Dacă merg în comerţ acolo unde sunt foarte multe oferte, trebuie să aibă grijă ce aleg (...) Noi livrăm miere cultivată undeva în Judeţul Argeş. Se cultivă într-o zonă mai ecologică, în partea montană”, a spus Cătălin Zamfir, antreprenor.

Românii consumă zilnic 70 de grame de zahăr și 3 grame de miere

Statele UE au importat în anul 2021 din țările din afara blocului comunitar 173.400 de tone de miere naturală, în valoare de 405,9 milioane de euro, conform datelor de la Oficiul European de Statistică. Cifrele spun că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr și numai 3 grame de miere. 

Programul „Mierea în școli”, amânat din nou. Nu există norme de aplicare a legii

Programul „Mierea în școli” nu va începe nici anul viitor. Guvernul României a hotărât suspendarea cu încă un an a prevederilor de aplicare a programului prin care elevii ar urma să primească miere ca supliment nutritiv. 

Legea nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional ar fi trebuit să intre în vigoare din data de 1 ianuarie 2022. Prin OUG 120/2021, Guvernul a amâncat termenul de intrare în vigoare până la 31 decembrie 2022. 

„Având în vedere măsurile luate la nivelul întregii Uniuni Europene, precum şi la nivelul României în contextul epidemiei de COVID-19, ce au determinat instituirea stării de urgență și ulterior a stării de alertă, conducând la închiderea instituțiilor de învățământ și desfășurarea activității educaționale în mediul on-line, se impune prelungirea suspendării acesteia până la data de 31 decembrie 2022.

De asemenea, precizăm că neprelungirea suspendării aplicării Legii nr.509/2006, cu modificările și completările ulterioare, ar conduce la instituirea obligației de acordare de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevi începând cu 1 ianuarie 2022, acțiune care nu se poate materializa, decât după elaborarea normelor metodologice și consultarea factorilor implicați în implementarea acestei măsuri, astfel încât să se poată identifica soluții clare și viabile pentru ca preşcolarilor şi elevilor să li se poată acorda mierea, chiar și în cazul în care activitatea școlară nu se desfășoară fizic în instituțiile de învățământ, ceea ce ar putea genera cheltuieli suplimentare cu depozitarea și distribuția mierii”, se arată în nota de fundamentare a OUG.