Ce este wheezingul şi ce diagnostic ascunde. Copiii, printre cei mai afectați. Ce ne recomandă medicii

Bronşiolitele sunt spaima părinţilor în această perioadă. Respiraţia şuierătoare și wheezingul însoțesc acest diagnostic, în spatele căruia s-ar putea ascunde boli mai grave, de la astm până la afecțiuni gastro-esofagiene. Care sunt recomandările medicilor și cum putem diferenția wheezingul de o simplă răceală sau alergie.

Despre wheezing: diagnostic și recomandări ale medicilor

Respirația foarte grea este unul dintre primele simptome care îi îngrijorează pe părinți și îi aduc pe cei mici la urgențe. În cele mai multe dintre cazuri, este vorba despre bronșiolită. 

„Boala care produce wheezing şi se repetă se numeşte wheezing recurent. Foarte mulţi sunt supradiagnosticaţi cu bronşiolită acută, foarte mulţi sunt subdiagnosticaţi şi o minoritate sunt diagnosticaţi corect şi trataţi corect", a explicat Mihai Craiu, pediatru. 

Acest tip de respirație poate să fie un semn pentru boli grave. „Poate să aibă wheezing copiii care au afecţiuni cardiace congenitale, aşa numitul astm cardiac, copiii care dezvoltă o reacţie alergică acută la o mâncare sau la o doctorie. Copii care au structurile gâtului insuficient dec artilaginoase, moi cum ar fi. Copiii care au aspirat un corp străin. Ar trebui să îngrijoreze atunci când copilul respiră greu, când apar semne de luptă respiratorie", a declarat Mihai Craiu, pediatru. 

Doctorii spun că 50% dintre copiii cu vârsta de până în șase ani fac un astfel de episod de wheezing. În cazul bebelușilor, procentul este de 25%. Temerile, însă, trebuie să apară atunci când în mai puțin de un an apar trei astfel de episoade de respirație șuierătoare. Dar cum primăvara și toamna sunt sezoane de răceli și alergii, bolile sunt deseori confundate. 

„Simptomele carcteristice şi pentru unele şi pentru altele sunt fie de căi respitarorii superioare, adică îţi curge nasul, e înfundat, strănuţi, tuşeşti, fie de căi respiratorii inferioare, adică respiraţie rapidă, dificilă, cu şuierături”, a spus Alexis Cochino, alergolog pediatru. 

Aproape 15 % dintre copiii care ajung la camerele de gardă sunt diagnosticaţi cu bronşiolită.

Cauzele bronșiolitei

Bronșiolita acută apare consecutiv infecției cu un virus respirator, infecție care determină inflamarea bronhiolelor, cele mai înguste căi respiratorii. Ca urmare a inflamației locale, se produce acumularea de mucus în interiorul căirlor respiratorii, mucus ce îngreunează circulația aerului în și din plămâni.

Cele mai multe bronșiolite sunt cauzate de virusul respirator sincitial, o infecție care afectează majoritatea copiilor înainte de vârsta de doi ani. Trebuie menționat că este posibilă reinfectarea, dat fiind că virusul nu creează imunitate de durată. Totuși, virusul sincitial nu este singurul care poate determina bronșiolita. Există cazuri declanșate de răceala comună sau de gripă. 

Care sunt factorii de risc pentru declanșarea bronșiolitei?

Cel mai des, bronșiolita este diagnosticată la copiii cu vârsta mai mică de doi ani, cei mai expuși riscului fiind bebelușii mai mici de trei luni, la care plămânii și sistemul imunitar sunt încă foarte imaturi. 

Alți factori care cresc riscul de bronșiolită și de a dezvolta o formă mai severă a bolii sunt:

• Nasterea prematura;
• Alte boli cardiace si pulmonare preexistente;
• Imunodepresia si imunosupresia;
• Expunerea la fum de tigara;
• Absenta alaptarii;
• Contactul cu alti copii;
• Prezenta in zone aglomerate;
• Existenta fratilor mai mari, care merg la gradinita sau la scoala.

În cazul adulților, bronșiolita este rară sau foarte rară, pe motiv că bronhiile lor sunt mult mai mari. Chiar și așa, pot apărea cazuri de bronșiolită și la ei, îndeosebi la persoanele care suferă de afecțiuni legate de producerea și transportul de mucus. 

Simptomele bronșiolitei

În primele zile de la debut, bronșiolita se manifestă precum o răceală normală, cu secreții nazale abundente, nas înfundat, strănut, tuse și/sau febră ușoară ori moderată.

Mai târziu, se instalează dificultăți de respirație, însoțite de wheezing. La mulți dintre copii, bronșiolita este însoțită și de otită medie. 

Când trebuie să mergi la spital?

Semnalele de alarmă care ar trebui să te facă să mergi la spital sunt:

• Wheezing care poate fi perceput cu urechea libera;
• Respiratie rapida si superficiala - mai mult de 60 de respiratii pe minut;
• Respiratie dificila - coastele ies in relief atunci cand copilul inspira;
• Stare de letargie;
• Refuzul de a consuma lichide sau imposibilitatea de a consuma lichide din cauza respiratiei ingreunate;
• Cianoza buzelor si a extremitatilor. - reginamaria.ro.