Anul trecut, s-au născut 150.000 de copii, cu 20.000 mai puţini decât în anul anterior şi cu aproape 50.000 mai puţini faţă de acum doi ani. Motivul? Tot mai mulți români care vor să aibă o familie se gândesc să facă un copil, dar după vârsta maturității.
Populația țării noastre a ajuns la același nivel ca în 1996, înainte ca Nicolae Ceaușescu să fi interzis avorturile, adică la puțin peste 19 milioane de locuitori. Cu o natalitate în scădere și cu o emigrație în creștere, România pierde un milion de locuitori la fiecare 10 ani. În 2030, populația ar putea scădea sub 18 milioane, în 2040 ar mai putea fi în țară 16,5 milioane de oameni, iar în 2050, populația ar putea ajunge la 15 milioane. Tendința este, cu siguranță, în scădere continuă, iar o analiză a Organizaţie Naţiunilor Unite estimează că, până în anul 2100, populația ar putea ajunge la 8 milioane de locuitori.
Citește și:
Măsuri luate în România după alerta de holeră din Marea Neagră
Primele doze de vaccin gripal pentru sezonul 2023-2024 au ajuns în România
Igiena personală, mai scumpă. Cât costă acum un coș de cumpărături cu strictul necesar
În 2023, numărul persoanelor decedate în România a fost aproape dublu decât cel al nou-născuților. „Aceste date furnizate recent sunt îngrijorătoare pentru populaţia României, dar trebuie să înţelegem că ne încradrăm într-un trend care este prezent la nivel european. Europa este din 2012 în declin demografic şi anume avem un număr mai mare de decese decât de nou-născuţi vii”, Vlad Dima, medic neonatolog.
Scăderea natalității va avea efecte dramatice pentru societate, susțin sociologii. „Se inversează piramida - oameni care muncesc şi contribuie versus oameni care beneficiază de fondurile respective. Scade numărul celor care contribuie. Unul din motoarele dezvoltării economice este forţa de muncă fie ieftină, fie educată, fie multă şi nu vom mai avea acces cel puţin la una dintre aceste dimensiuni. Apoi asupra sistemului de educaţie, care va trebui reconfigurat”, Dan Petre, sociolog.
