Zelenski avertizează Occidentul: „Putin vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate și democrație”

Zelenski a mai spus că nu există semne reală că Rusia ar fi interesată de pace și că orice indiciu că inamicul vrea să poarte negocieri înseamnă că a rămas fără arme și soldați. Președintele ucrainean este de părere și că lovirea forțelor rusești din Crimeea este esențială pentru reducerea atacurilor asupra Ucrainei, la fel ca și apărarea orașelor din estul teritoriului. 

În toamnă, un interviu publicat tot în „The Economist” cu Valeri Zalujni, şeful Statului Major ucraiean, în care acesta estima că războiul a ajuns într-un impas, după aproape doi ani şi o contraofensivă ucraineană fără succese remarcabile, a stârnit nemulţumirea lui Zelenski, care şi-a arătat public dezacordul cu comandantul armatei ucrainene.

Din acel moment, scrie presa ucraineană, animozitatea dintre ei a devenit tot mai evidentă. În schimb, în sondajele de opinie, popularitatea lui Zalujni o depășește pe cea a lui Zelenski. 

„Volodimir Zelenski este furios. Nu din cauza succeselor duşmanilor săi (nu vede niciunul) şi nici măcar din cauza lipsei de progres a propriei sale armate pe câmpul de luptă. În schimb, preşedintele Ucrainei este exasperat de şovăielile unora dintre aliaţii săi, precum şi de detaşarea unora dintre compatrioţii săi.

Călit de presiunile războiului, de un an de titluri negative şi de eşecul contraofensivei care promitea atât de mult la începutul anului 2023, el şi-a pierdut lejeritatea şi umorul care au caracterizat întâlnirile noastre anterioare cu el”, arată The Economist în preambulul articolului.

Interviul a fost făcut prin Zoom, iar reporterul revistei a remarcat că preşedintele Ucrainei gesticula pentru a fi convingător „ca şi cum ar încerca să străpungă ecranul computerului”. „Lumea nu-l mai ascultă (pe Zelenski - n.r.) la fel de atent, iar maestrul-comunicator nu mai controlează naraţiunea aşa cum o făcea acum doi ani. În Ucraina se instalează oboseala. În Occident, titlurile de ziare se întreabă dacă Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a început să câştige. Ajutorul pentru ucraineni a devenit un subiect de târguială politică în America şi Europa”, explică „The Economist” contextul în care a făcut acest interviu.

Occidentul a pierdut simțul urgenței și mulți ucraineni au pierdut sentimentul de amenințare, spune Zelenski, care încearcă acum să le reaprindă pe amândouă. „Poate că nu am reuşit (în 2023) aşa cum îşi dorea lumea. Poate că nu totul este atât de rapid cum şi-a imaginat cineva”, recunoaşte el. Dar ideea că Putin câştigă nu este altceva decât o „percepţie”. Realitatea, spune el, este că forţele ruseşti sunt în continuare măcelărite în locuri precum Avdiivka, pe care Zelenski tocmai l-a vizitat săptămâna trecută.

„Putin vă va mânca la cină cu tot cu UE, Nato, libertate și democrație”

Argumentul său central este că, prin susţinerea Ucrainei, Europa se protejează de agresiunea rusă. „Dându-ne bani sau oferindu-ne arme, vă susţineţi singuri. Vă salvaţi copiii voştri, nu pe ai noştri”, arată, sumbru, Zelenski. Dacă Rusiei i se permite să ia copiii ucraineni, „vor lua şi alţi copii”.

Dacă Rusia încalcă drepturile ucrainenilor, „va încălca drepturile în lume”. Dacă Ucraina pierde, Putin îşi va apropia războaiele de Occident. „Putin simte slăbiciunea ca un animal, pentru că este un animal. El simte sângele, îşi simte puterea. Şi vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie”, avertizează preşedintele Ucrainei. 

„Poate că lipseşte ceva. Sau poate că lipseşte cineva. Cineva care să poată vorbi despre Ucraina ca o apărare a noastră, a tuturor”, mai spune Volodimir Zelenski, cu umerii aduși, în timp ce își lovește degetele de biroul său din sala de ședințe. 

Țările europene ar trebui să facă presiuni asupra Americii pentru a sprijini Ucraina, pentru binele lor, crede președintele ucrainean. „Serviciile de informaţii din mai multe ţări europene au început să (examineze) posibilitatea unui atac pe teritoriul lor din partea Rusiei... Chiar şi acele ţări care nu au făcut parte din URSS”, arată Zelenski.

Cât despre negocieri, Zelenski spune că nu simte „niciun pas fundamental pentru pace din partea Rusiei”. Ceea ce ucrainenii experimentează acum este un baraj de atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene din est, sud, nord și vest. „Văd doar pașii unei țări teroriste”, a continuat Zelenski. 

Iar dacă Rusia transmite semnale despre dorința de a îngheța conflictul, așa cum au relatat unele media occidentale, „nu este pentru că sunt oameni corecţi, ci pentru că nu au suficiente rachete, muniţii sau trupe pregătite. Ei au nevoie de această pauză ca să-şi refacă toate forţele. Şi apoi, cu toată puterea lor, să întoarcă pagina acestui război”, arată Zelenski.

Războiul se mută în Crimeea și Marea Neagră

Liderul de la Kiev a transmis că Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, și bătălia conexă din Marea Neagră vor deveni centrul de greutate al războiului. Izolarea Crimeei și degradarea capacităților militare rusești de acolo sunt „extrem de importante pentru noi, pentru că reprezintă modalitatea prin care putem reduce numărul de atacuri din acea regiune”, explică oficialul. 

O operaţiune reuşită ar fi un „exemplu pentru întreaga lume”, continuă Zelenski. De asemenea, ar avea un efect important în interiorul Rusiei. Pierderea unei piese centrale a propagandei Kremlinului ar arăta că „mii de ofiţeri ruşi au murit doar din cauza ambiţiei lui Putin”.

Ucraina obţine deja victorii care erau greu de conceput în peninsula de importanţă strategică, distrugând un „număr bun” de nave din flota rusă din Marea Neagră. Oficialii britanici spun că o cincime din această flotă a fost distrusă numai în ultimele patru luni. Pierderea bazelor navale pe care Rusia le-a deţinut în ultimii 240 de ani ar fi o ruşine imensă pentru Vladimir Putin.