Opt state UE, inclusiv România, cer intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei după moartea lui Navalnîi

În urma decesului subit al opozantului rus Aleksei Navalnîi, opt state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, au solicitat impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Miniștrii de externe din Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România și Suedia au transmis o scrisoare oficială către Josep Borrell, șeful diplomației europene, în care își exprimă îngrijorarea față de represiunea accelerată și sistematică din Rusia și necesitatea de a răspunde prin măsuri punitive suplimentare.

Scrisoarea susține propunerea lui Borrell de a extinde regimul de sancțiuni al UE împotriva încălcării drepturilor omului și sugerează ca această nouă serie de sancțiuni să poarte numele lui Navalnîi. De asemenea, se propune crearea unui regim de sancțiuni specific, destinat abordării situației din Rusia, care ar completa măsurile restrictive existente legate de conflictul din Ucraina.

Noul regim ar urma să vizeze persoane din aparatul represiv rus, inclusiv cei implicați în sentințe motivate politic împotriva societății civile și opoziției democratice, precum și responsabilii din sistemul judiciar. Criteriile de includere în acest regim ar trebui să se bazeze pe deteriorarea drepturilor omului, politizarea justiției și represiunea care subminează democrația și statul de drept.

Navalnîi, care a murit pe 16 februarie la vârsta de 47 de ani în detenție, a fost un critic vocal al președintelui Vladimir Putin și a acuzat autoritățile ruse că l-au otrăvit în august 2020. Funeraliile sale sunt programate să aibă loc la Moscova. În ciuda detenției sale, Navalnîi a continuat să transmită mesaje pe rețelele sociale, critice la adresa puterii din Rusia.

Această inițiativă reflectă preocuparea continuă a Uniunii Europene privind respectarea drepturilor omului și statul de drept în Rusia și demonstrează solidaritatea statelor membre în fața acțiunilor represive ale guvernului rus.