Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători pentru creștini
Înălțarea Domnului este sărbătorită în acest an la data de 25 mai, sărbătoarea nefiind cu dată fixă, deoarece este mereu calculată la 40 de zile de la sărbătoarea Paștilor. În această zi, Mântuitorul s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. Potrivit scrierilor din Biblie, Apostolii şi cei doi îngeri au fost martori la această minune.
Aceştia le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos şi le-au cerut să nu sufere din cauza despărţirii de Mântuitor. Eusebiu din Cezareea, în lucrarea “Despre sărbătoarea Paştilor” din anul 332, a menționat pentru prima oară despre sărbătoarea Înălţării Domnului. Potrivit scrierilor acestuia, Înălţarea Domnului avea loc în aceeaşi zi cu Rusaliile, la 50 de zile după Înviere. Tocmai la sfârşitul secolului al IV-lea, începutul secolului al V-lea, Înălţărea Domnului a început să fie sărbătorită în altă zi decât Pogorârea Sfantului Duh (Rusaliile), şi anume la 40 de zile după Sfânta Înviere.
Citește și:
Înălțarea Sfintei Cruci. Superstiții de această sărbătoare
Sfântul Andrei - tradiții, obiceiuri și superstiții. De ce este important pentru români
Tradiții și obiceiuri în Vinerea Paștilor sau Vinerea Seacă, ziua morții și îngropării Domnului
Înălțarea Domnului, cunoscut ca și Ispasul
Creștinii mai cunosc această sărbătoare și sub numele de Ispas, după numele personajului mitic cu acelaşi nume. Din vechile timpuri se spune că Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor celor morţi la cer.
“Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei binedispuşi de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă în Muntenia, Moldova şi Oltenia”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.
“În noaptea şi ziua de Ispas au loc numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.
Tradiția populară spune că cine moarte în această zi de mare sărbătoare ajunge direct în Rai. De asemenea, Înălțarea Domnului este ultima zi în care se vopsesc și se mănâncă ouă roșii până la Paștele viitor. În această zi de sărbătoare, oamenii trebuie să se abțină de la muncile grele ale casei pentru a nu face păcate. Nu trebuie să facă curat, să spele, să coase, să lucreze pământul sau orice altă muncă.
Citește și:
Postul Sfintei Marii. Ce NU au voie să facă creștinii în cele două săptămâni de post
În ce zile nu se fac nunți și botezuri în 2024
Cum s-ar fi produs incendiul de la biserica de lemn din Borșa, în ziua de Florii
De asemenea, după decizia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost recunoscută ca Zi a Eroilor şi ca sărbătoare naţională bisericească. În această zi sfântă, bisericile româneşti din ţară şi din străinătate îi sărbătoresc pe toţi eroii români care au căzut pe câmpul de luptă pentru dreptate, credinţă și întregirea neamului sau apărarea ţării.
