Jador, obligat să cânte cu pistolul la tâmplă. Declarațiile artistului: „O lume nenorocită”

Jador a făcut dezvăluiri cutremurătoare despre trecutului lui, doar pentru că alții sunt de părere că viața sa este mereu ușoară și plină de momente frumoase.

Jador, obligat să cânte cu pistolul la tâmplă

Multă lume crede despre Jador că are o viață bună, ușoară și plină de momente frumoase și demne de ținut minte, iar ea a ținut să își descarce sufletul și să explice faptul că situația nu este deloc așa. Având în vedere că se află pe lista celor mai iubiți și cunoscuți cântăreți de manele de la noi din țară, acesta a fost chemat să cânte la tot felul de evenimente, unele dintre acestea fiind și periculoase.

Cântărețul și-a amintit prin câte a trecut, până a ajuns să cânte pe o scenă, fiind nevoit să cânte fie cu pistolul la cap, fie cu cuțitul la gât, ceea ce nu a fost deloc ușor pentru el.

„Eu știu că am stat cu pistolul la cap cântând, cu cuțitul la gât, într-o lume nenorocită. Nu tot timpul am cântat pe scene, cânt de când mă știu, de când sunt copil. Am cântat și cu acordeonul, la rece. Am cântat în tot felul posibil ca să ajung să cânt pe scenă”, a declarat Jador, la Survivor.

Artistul nu a negat niciodată cine este cu adevărat, din ce mediu provine sau cum a fost crescut, iar recent și-a amintit cât de mult s-a luptat mama sa pentru ca ei să aibă ce să pună pe masă, fiind extrem de mică în clipa în care l-a adus pe lume. Mai mult de atât, Jador a vorbit și despre educația pe care nu a primit sau despre faptul că tatăl lui este un erou, pentru că la rândul lui a luptat din greu, pentru a le oferi tot ce era mai bun lui și fraților săi.

Ceea ce crede el că l-a ajutat în adevăratul sens al cuvântului este faptul că urmat o facultate, unde a învățat să se exprime și să vorbească. Deși nu i-a fost mereu ușor, Jador a învățat să meargă înainte, fără a uita de unde a plecat.

„Nu am avut parte de o educație foarte bună pentru că și ai mei erau tineri. Mama e mai mare ca mine cu 15 ani. Mama a învățat să citească și să scrie odată cu mine. (…)

Pentru mine tata e cel mai puternic om, e un erou. Era un copil, avea 17 ani când m-a făcut. Nu au avut nici ei o educație aleasă, s-au autoeducat și m-au crescut cum au știut. (…)În școala generală aveam un trening albastru rupt și în liceu nu prea avem haine, aveam 40 de lei și cu ăia trebuia să trăiesc și era 9 lei drumul dus, 9 lei întors. Cu restul de 22 de lei trebuia să trăiesc toată săptămâna și era 3 lei un sandviș cu parizer.

Tata și-a dorit mult să fac școala, pentru el am făcut-o. Facultatea m-a ajutat să învăț să mă exprim, să vorbesc. Aș fi putut să profesez, dar eu mi-am dorit să cânt. M-au fraierit mulți de bani, sunt mulți care și-au făcut case pe spatele meu. La un moment dat ești nevoit să accepți chestiile astea pentru a deveni cineva. Când ești cineva, îți permiți să spui ceva. Eu nu puteam să spun nimic, că mi-aș fi ruinat visul”, a mai zis el.