Guvernul nu se grăbește să facă economii promise la buget. Variante pentru a reduce cheltuielile: supraimpozitarea și înghețarea angajărilor la stat

Deși a promis că va face economii, Guvernul pare că nu se grăbește să ia măsurile de austeritate promise luna trecută. Liderii coaliției vor decide în această săptămână cum vor fi reduse cheltuielile bugetare. Printre acestea se numără supraimpozitarea salariilor care sunt mai mari decât cel al președintelui, înghețarea angajărilor la stat, cu excepția domeniilor Sănătate, Educație și Apărare, dar și reducerea cheltuielilor ministerelor cu 10%. 

Guvernul va decide săptămâna aceasta cum vor fi reduse cheltuielile bugetare

Ordonanța refăcută de Ministerul de Finanțe va fi pe ordinea de zi a ședinței de guvern de miercuri ori într-o alta ulterioară, dar cu siguranță oficialii vor lua o decizie în această săptămână, cel puțin asta anunța zilele trecute premierul Nicolae Ciucă. 

Liderii coaliției vor discuta și despre măsura controversată, anume impozitarea cu 16% a veniturilor care depășesc salariul președintelui, 25.000 de lei brut. 

Ciucă: „Nu facem altceva decât să reducem cheltuielile care nu sunt absolut necesare”

Prim-ministrul României a declarat, la finalul lunii trecute, că prin ordonanța de urgență pentru reducerea cheltuielilor bugetare „nu facem altceva decât să reducem și să amânăm acele cheltuieli care nu sunt absolut necesare”.

„O clarificare aspectelor firești legate de acele discuții privind cheltuielile publice.... Cu toată responsabilitatea, așa cum am făcut-o și anul trecut când am avut de gestionat un an foarte greu, la fel și anul acesta, nu facem altceva decât să luăm acele măsuri ca să asigurăm stabilitatea bugetară și să ne asigurăm că avem banii necesari pentru îndeplinirea obiectivelor conform programului de guvernare. (...) Prin aceste măsuri nu facem altceva decât să reducem și să amânăm acele cheltuieli care nu sunt absolut necesare”, a spus Nicolae Ciucă. 

Șeful Executivului a menționat că sunt domenii, respectiv bunuri și servicii, autoturisme, mobilier și alte cheltuieli, care trebuie bine gestionate, dar că sunt exceptate serviciile medicale, de educație sau veniturile salariaților. 

„Asta doresc să fie foarte clar înțeles de către toată lumea. Avem nevoie de acest echilibru și în anul 2023 pentru că, așa cum am menționat, cifrele pe care le avem astăzi pe masă, legat de anul 2022, ne demonstrează că au fost măsuri care ne-au asigurat creștere economică, stabilitate, au făcut ca România să fie cea mai stabilă țară din regiune și ne creează persoectivele pentru a avea încredere că în continuare putem să mizăm pe creștere economică și să asigurăm îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare", a conchis premierul.

„În 2024 va fi și mai greu de făcut consolidare bugetară”

„Trebuie ținute sub control cheltuielile. Acest lucru poate fi interpretat și prin reducerea lor. Noi credem și acum că unele cheltuieli sunt sub-bugetate. N-aș mai da păsuiri firmelor la plata taxelor, avem o legislație permisivă.

Noi am făcut o serie de recomandări în 2022. Sunt grupe de lucrători care au impozite mici față de restul (constructori, IT-iști, agricultori – n.r.). Ar trebui să se renunțe și la o serie de cheltuieli nepermanente. La achiziții mi-e greu să spun. Poți să umbli la schemele de personal umflate din administrație, dar asta numai șefii de consilii județene știu.

În 2024 va fi și mai greu de făcut consolidare bugetară. De ce? Cu cât amâni, cu atât va fi mai greu. În viața economică nu există miracole! Am văzut că premierul a cerut ministerelor să facă reduceri de cheltuieli.

Totul e văzând și făcând. Trebuie să reducem deficitele externe, trebuie să ținem cont și că avem o creștere a cheltuielilor de apărare cu 0,5% din PIB”, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-un interviu pentru Libertatea. 

Fondurile europene sunt o soluție?

„Dacă reușim o absorbție mare de fonduri europene ar fi o forță de echilibrare pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru că reducerea acestora are un impact în economie. Dacă absorbi fonduri europene, poți să ții nivelul cheltuielilor în economie la același nivel. E un moment delicat, dar nu e o tragedie”, a completat acesta.