Dezbatere intensă în Republica Moldova privind identitatea etnică în contextul recensământului populației

Republica Moldova se confruntă cu o dezbatere aprinsă pe tema identității etnice a cetățenilor săi, în contextul desfășurării Recensământului populației și locuințelor, care se va încheia pe 7 iulie 2023. Subiectul a căpătat o nouă dimensiune după declarațiile premierului României, Marcel Ciolacu, care a afirmat că „în Moldova sunt români, nu mai există moldoveni”, declarație ce a stârnit reacții atât în Republica Moldova, cât și din partea Rusiei.

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat că se va declara român la recensământ, în timp ce președinta Maia Sandu a evitat să abordeze direct subiectul. În contrast, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și-a exprimat identitatea moldovenească, subliniind legăturile cu România.

Dezbaterea privind autoidentificarea etnică este amplificată de contextul politic și de apropiatele alegeri prezidențiale, care vor avea un impact semnificativ asupra orientării europene a țării. În timp ce unii politicieni și intelectuali moldoveni susțin necesitatea recunoașterii identității românești, partidele de opoziție considerate pro-ruse, precum Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon, își exprimă ferm poziția de menținere a identității și statalității moldovenești.

În ceea ce privește datele de la recensământul anterior din 2014, doar 7% dintre cetățeni s-au declarat români, în timp ce 75,1% s-au identificat ca moldoveni. Experții anticipează o creștere a numărului celor care se vor declara români în 2024, dar nu se așteaptă la schimbări majore în acest sens.

Această dezbatere despre identitatea etnică a cetățenilor din Republica Moldova continuă să fie un subiect sensibil și de interes geopolitic, cu implicații atât pentru relațiile bilaterale cu România, cât și pentru dinamica internațională în contextul tensiunilor dintre Rusia și Occident.