Cele mai mai dobânzi din UE la creditele ipotecare le plătesc românii
Pe fondul inflației galopante, România și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri la dobânzile pentru creditele ipotecare în sold. În România, rata medie la creditele pentru locuințe cu scadență inițială de peste 5 ani a ajuns la 8,3% în februarie 2023. Și în Polonia dobânzile au ajuns, în vara lui 2022, până aproape de 8%.
În ultimii ani, ponderea creditelor cu dobândă variabilă a scăzut la 70-80% în țara noastră și mai recent la 50% la finalul lunii ianuarie, arată datele raportate de Banca Națională a României la Banca Centrală Europeană, potrivit Profit.ro. E evoluție asemănătoare a avut și Polonia.
Pe de altă parte, în Ungaria, ponderea creditelor noi cu dobândă variabilă a scăzut de la 40-50% în 2012-2017 la sub 5% în 2018, apoi a fost mai aproape de zero. O situație similară este și în Cehia.
Citește și:
ANPC susține că românii sunt înșelați la calculul ratelor
Guvernul și-a asumat răspunderea pentru noile măsuri fiscale. Ciolacu: „Se termină cu smecheria”
Ministerul Finanțelor ia în calcul o reducere a plafoanelor la energie
În România, băncile au ajuns la dobânda anuală efectivă la creditele ipotecare noi la 8,3% la sfârșitul lunii ianuarie, de la sub 4% la finalul lui 2021. Între toamna lui 2021 și toamna lui 2022, ROBOR la 3 luni a crescut de la 1,5% la 8%, pentru ca, la începutul anului, să scadă la sub 7%.
În Polonia, dobânzile au crescut comparativ cu nivelul de 3,3% în toamna lui 2021 la 9,4% la finalul lunii februarie, cu un vârf de 10% în decembrie.
Și creditele de consum s-au scumpit
Băncile au mărit și dobânzile medii la creditele de consum noi în UE, cele mai mari creșteri fiind înregistrate de Ungaria, de la un nivel al DAE de sub 9% în toamna anului 2021 până la 17% recent. În Polonia, dobânzile au crescut de la 10,8% la 15,8%, în vreme ce la noi în țară s-au majorat de la 9% la 14,1%.
Cehia a avut creșteri mult mai așezate, de la 7,9% la 10,2%, în timp ce în zona euro de la 5,9-6% la 7,8% pe an. Dobânzile creditelor de consum rămân, în general, sub cele din perioada imediat următoare crizei fiscale.