Ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat vineri că aderarea țării sale la NATO acum 20 de ani a fost esențială pentru a asigura independența și securitatea națională în fața amenințărilor regionale. Cu ocazia aniversării a două decenii de la intrarea în Alianța Nord-Atlantică, Tsahkna a evidențiat că, fără acest pas, Estonia ar fi putut să se confrunte cu pericole similare celor din Ucraina în prezent.
Premierul eston Kaja Kallas a reiterat sentimentele ministrului de externe, subliniind că deciziile luate în trecut au contribuit la o Estonie "sigură și liberă". Kallas a solicitat recent ca statele membre NATO să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la cel puțin 3% din produsul intern brut, menționând că Estonia îndeplinește deja acest obiectiv.
Aderarea la NATO a fost un moment crucial pentru Estonia și alte țări din regiune, cum ar fi Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia, care s-au alăturat alianței în 29 martie 2004. În contextul tensiunilor actuale și a războiului din Ucraina, NATO a stabilit ca țintă pentru cheltuielile de apărare un prag de cel puțin 2% din PIB pe termen lung, o măsură convenită în urma percepției unei amenințări crescute din partea Rusiei.
Citește și:
Elevii români, mai mult în vacanță decât la școală. Ce zile libere au în anul școlar 2023-2024
Recent, Suedia a devenit cel de-al 32-lea membru al NATO, urmând exemplul Finlandei, care a aderat la alianță în aprilie anul trecut. Ambele țări nordice au renunțat la neutralitatea lor istorică și au solicitat aderarea la NATO în urma invaziei rusești din Ucraina, cu procesul de aderare întârziat temporar de Ungaria și Turcia.
