Creșterea tensiunilor regionale determină țările vecine Rusiei să solicite reintroducerea serviciului militar obligatoriu în NATO

În contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, mai multe țări europene, în special vecinii Rusiei, au început să reevalueze politica de apărare și să reintroducă sau să extindă serviciul militar obligatoriu. Norvegia a anunțat recent creșterea numărului de recruți, urmând exemplul Danemarcei care a decis să mărească durata serviciului militar și să îl extindă pentru a include și femeile. Letonia și Suedia au reluat serviciul militar obligatoriu, iar Lituania a făcut acest pas după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Estonia, o țară care a experimentat ocupația și deportările în timpul Uniunii Sovietice, menține serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, cu posibilitatea de a fi voluntar pentru femei. Toivo Saabas, un tânăr estonian de 25 de ani, subliniază importanța pregătirii militare: „Este mai bine să fii pregătit pentru orice decât să te furișezi și să încerci să fugi de acest serviciu.”

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, insistă asupra necesității ca aliații NATO să aloce 2% din PIB pentru apărare, subliniind că Estonia are o armată de rezerviști de 44.000 de persoane, ceea ce ar echivala cu aproximativ două milioane de persoane pentru Marea Britanie. Ea recomandă reintroducerea serviciului militar obligatoriu în alte țări, având în vedere contextul istoric al Estoniei și dorința de a nu-și pierde din nou independența și libertatea.

Opiniile sunt împărțite în rândul tinerilor estonieni, unii văzând serviciul militar ca pe o necesitate pentru supraviețuirea națiunii, în timp ce alții îl consideră o încălcare a libertății personale. Cu toate acestea, există un consens general că, în fața unei potențiale amenințări din partea Rusiei, este esențial să se mențină și să se întărească capacitățile de apărare ale țării.