România ar putea fi reorganizată în 12 județe. Cum ar putea fi împărțită țara, potrivit unui proiect de lege
România ar putea fi reorganizată administrativ în doar 12 județe. Inițiativa îi aparține deputatului Tudor Benga, care a depus un proiect de lege în Parlament. Acesta vrea să stabilească praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune.
România, reorganizată administrativ în 12 județe
Deputatul USR, Tudor Benga, a depus miercuri, la Senat, un proiect de lege prin care teritoriul României să fie reorganizat în 12 județe. Propunerea prevede și stabilirea unei limite minime a numărului de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori şi într-un oraş la 10.000 locuitori.
Proiectul presupune reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale, o reorganizare în unităţi teritoriale de dimensiuni mai mari cu scopul de a elimina inegalitatea de dezvoltare şi distribuire a resurselor.
„În România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populaţie extrem de redusă - comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populaţiei din 2022; alte comune înregistrează cateva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului şi cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susţinerea unui aparat administrativ propriu”, se arată în expunerea de motive.
Deputatul a propus prin proiectul de lege să se împartă județele în entităţi mai mari, grupate în funcţie de identităţi regionale istorice, fluxuri economice şi tendinţe migratorii ale populaţiei, conectivitate, dar şi prezenţa unor zone metropolitane dezvoltate, potrivit propunerii legislative.
Citește și:
> Epoca bugetarilor care „joacă Solitaire” la birou ar putea apune
> Măsurile fiscale dezbină coaliția. Specialiștii nu exclud alegerile anticipate
Care sunt cele 12 județe ale României
- Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
- Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Mureş;
- Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Himedoara şi Sibiu;
- Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
- Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
- Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
- Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
- Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
- Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Goij, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
- Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
- Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi Municipiul Bucureşti;
- Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea.
„Alte schimbări preconizate în urma reorganizării teritoriale: Creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor publice; Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială; Creşterea eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor bugetare”, mai scrie în expunerea de motive.
Deputatul Tudor Benga spune că ideea proiectului pleacă de la nevoia de a reduce fragmentarea administrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosusțină și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor.
Citește și:
> Seceta din Europa scumpește legumele și fructele. Care sunt cele mai afectate culturi
> Menținerea cotei unice și planul ANAF al ministrului Marcel Boloș
> Matteo Politi, fals medic estetician, a fost arestat în Italia
„Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor (5.000 la comune și 10.000 la orașe) cât și a comasării județelor (12 la număr) zilele următoare însă așa cum am spus-o de nenumărate ori consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritorială este una dintre cele mai importante”, a mai spus deputatul USR.
Valentina Podgorneac
Redactor
Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de trei ani activează în presa scrisă. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației.