Ce secret toxic ascunde celebra operă de artă Mona Lisa. Descoperirea cercetătorilor este senzațională
Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, muzician, inventator, geolog, dar și inginer, este cunoscut pentru moștenirea pe care a lăsat-o lumii, nu doar prin frumusețea operelor sale, ci și prin tehnicile revoluționare folosite în pictură. Recent, cercetătorii din Franța și Marea Britanie au făcut o descoperire senzațională despre celebra sa creație „Mona Lisa”. Este vorba despre un secret toxic care adaugă un strat fascinant la misterul tabloului.
Ce descoperire uluitoare au făcut cercetătorii în celebra operă de artă Mona Lisa
Utilizând tehnici de imagistică extrem de avansate, cercetătorii au examinat un mic eșantion prelevat dintr-un colț ascuns al celebrei opere de artă Mona Lisei. Analiza a revelat nu numai ulei și ceruză (alb de plumb), așa cum era de așteptat, ci și un compus rar numit plumbonacrit (Pb5(CO3)3O(OH)2).
Acest compus toxic se formează când uleiul și oxidul de plumb (II) reacționează, indicând faptul că da Vinci l-a utilizat intenționat în creația sa.
Cercetătorii sugerează că da Vinci a folosit acest compus PbO pentru a pregăti un strat de vopsea groasă, potrivit pentru acoperirea panoului de lemn al Monei Lisa. Acest strat dens și care se usucă rapid a fost obținut prin încălzirea și dizolvarea pulberii de oxid de plumb (II) în ulei de in sau de nuci.
Citește și:
> Horoscopul săptămânii 18-24 septembrie 2023: Află ce îți rezervă astrele!
> Vica Blochina a recunoscut în sfârșit. Ce a făcut cu banii de la Survivor
> Vica Blochina, sfat prețios pentru femeile aflate în relații toxice
Deși nu există mențiuni directe ale acestei tehnici în scrierile lui da Vinci, dovezile directe din analiza compoziției picturii confirmă că geniul inovator al artistului italian și dorința sa de a experimenta în artă și știință.
O tehnică folosită și de alți artiști
Aceeași substanță, plumbonacrită, a fost descoperită și în celebrul tablou „Rondul de Noapte” al lui Rembrandt, realizat la aproape un secol și jumătate după Mona Lisa. Acest lucru arată că da Vinci nu a fost singurul artist care a adoptat această tehnică, ci și alți pictori.
Cine a fost Mona Lisa sau Gioconda
Unul dintre cele mai mari mistere care dăinuie în ceea ce privește faimoasa pictură Mona Lista este chiar identitatea femeii portretizate. Opiniile criticilor de artă și alte istoricilor sunt nenumărate, însă niciuna nu a putut fi certificată.
Citește și:
> Horoscopul Fericirii: La ce trebuie să renunțe fiecare zodie pentru a-și găsi fericirea
> Theo Rose, probleme după ce a devenit mamă. Ce o deranjează când se privește în oglindă
> Theo Rose, dezvăluiri neașteptate la două luni după ce a devenit mamă
Cea mai cunoscută ipoteză este cea a istoricului și criticului de artă Giorgio Vasari, primul biograf al lui Leonardo da Vinci. Conform acestuia, modelul tabloului a fost Lisa Gherardini, născută în anul 1479 la Florența. Mona ar fi fost prescurtarea de la Madonna, iar Gioconda ar veni de la numele soțului modelului, pe care îl chema Francesco del Giocondo.
Tabloul ar fi fost comandat chiar de soțul femeii, însă după ce l-a terminat și și-a dat seama de valoarea operei sale, Leonardo da Vinci ar fi refuzat să îl mai vândă. Alte voci spun că, în realitate, în 1509, când da Vinci părăsea Florența, Mona Lisa nu era încă terminată, așa că a preferat să-l ia cu el.
Există presupuneri și că Mona Lisa ar fi fost, de fapt, o iubită necunoscută a geniului renascentist. În schimb, Caterina, mama lui Leonardo da Vinci, ar fi o altă ipoteză privind identitatea femeii din tablou, variantă pe care mulți au îmbrățișat-o.
Alexandra Chivu
Redactor-șef
Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion și am o experiență în presă de peste 6 ani. Ca jurnalist, am lucrat în publicații precum Ciao.ro, Fanatik.ro și Playtech.ro, la care se adaugă și un internship la DigiFM. De-a lungul carierei jurnalistice, am scris în diferite domenii ca sănătate, politic, sport, horoscop, social, meteo, lifestyle, turism și monden. Pe lângă redactat, m-am ocupat și de paginile de Facebook ale mai multor ONG-uri.