Ce a obținut România la summit-ul NATO de la Vilnius
În urma deciziilor luate la Vilnius, România este mai sigură ca niciodată. Au fost adoptate planuri regionale de apărare care înseamnă o transformare în ceea ce știam noi că înseamnă apărarea pe Alianța Nord-Atlantică.
Vom avea mai mulți militari spanioli, a transmis președintele Guvernului Spaniol, Pedro Sanchez. Același anunț a venit și din partea Sloveniei, de unde sute de militari vor veni în România în perioada următoare.
„Există planuri pentru creşterea grupurilor de luptă, inclusiv cel din România, la nivel de brigadă, prin forţe de întărire, dacă situaţia o va impune”, a declarat Klaus Iohannis, preşedintele României.
Cu Bulgaria am decis să deschidem un comandament de trupe speciale pentru operaţiuni speciale. Pentru moment, nu s-a stabilit dacă va fi în România sau în Bulgaria. România vrea ca acest comandament să fie înființat pe teritoriul nostru, unde se pot antrena și militarii Alianței.
Citește și:
Iohannis: „Sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la NATO este de neclintit”
Volodimir Zelenski semnează acordul UE la Bruxelles
Klaus Iohannis se întâlnește, miercuri, cu Joe Biden, la summitul B9 de la Varșovia
Este vorba despre apărarea aeriană pe întreg flancul estic, ceea ce înseamnă și pentru România, la propunerea Țărilor Baltice, prin rotație. Peste toate se adaugă securitatea la Marea Neagră.
Mircea Geoană a explicat că noul prag minim de investiţii în Apărare, 2% din PIB, poate aduce ţărilor mari avantaje. „Este o invitaţie pentru o ţară ca România sau ţări din estul Europei care sunt membre NATO să producă o adevărată renaştere a industriei naţionale de apărare. Dacă tot investeşti, e bine să ai şi beneficii. Locuri de muncă, capacitate militară, tehnologii cu dublă utilizare”, spune Mircea Geoană, secretar-general adjunct al NATO.
Ce a primit Ucraina la summit-ul NATO/Zelenski, criticat de aliați
După nemulțumirile din prima zi de summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost criticat de aliați. „Vrem să auzim şi cuvinte de recunoştinţă, nu doar să primim liste de cumpărături”, i-a transmis ministrul britanic al Apărării.
Citește și:
Ucraina progresează în discuții pentru acorduri de securitate
Klaus Iohannis, posibil candidat la șefia NATO
Zelenski se află într-o vizită în Bulgaria înainte de summitul NATO de la Vilnius
La finalul evenimentului din capitala Lituaniei, șeful de stat de la Kiev a ieșit zâmbind. El a obținut la Vilnius pentru Ucraina statutul de partener al Alianței și ajutor militar.
„Ucraina este acum mai aproape de NATO decât oricând. Aliații au reafirmat că Ucraina va deveni membră a alianței și au convenit să elimine cerința unui plan de acțiune pentru aderare”, susţine Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Ţările G7 sunt şi ele gata să ofere Ucrainei garanţii de securitate şi sprijin economic pe termen lung. „Vom ajuta Ucraina să îşi construiască o apărare puternică şi capabilă, pe pământ, în aer şi pe mare, care să fie o forţă stabilizatoare în regiune şi care să descurejeze orice ameninţare”, declară Joe Biden, preşedintele SUA.
Decizia nu e pe placul Rusiei
Hotărârea a fost criticată aspru de Rusia. „Oferind garanții de securitate Ucrainei, aceste ţări încalcă securitatea Rusiei. Este imposibil. Și acest lucru este plin de consecințe destul de negative pe termen mediu, lung și chiar pe termen scurt”, spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
