Sfântul Petru și Pavel. Tradiții și obiceiuri în această zi. În jur de 500.000 de români își sărbătoresc ziua onomastică

Cine sunt Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt cunoscuți drept ocrotitorii celor din penitenciare care au greşit în faţa lui Dumnezeu. Numele "Petru" vine din greacă și semnifică piatră și este o traducere a numelui "Kephas", regăsită în versiunile Noului Testament. Pavel vine din latină "Paul(us)" și se traduce prin adjectivul "paullus", care înseamnă mic, umil, dar poate fi și înrudit cu "paucus" care înseamnă sărăcăcios.

În jur de 500.000 de români își sărbătoresc onomastică astăzi. Dintre aceștia, peste 370.000 sunt bărbați. Cele mai întâlnite prenume în România sunt: Petre, Petru, Petrișor, Pavel, Paul, Petrache, Paula, Petra, Petruţa, Paulina sau Petronela. Se spune că Sfântul Petru împlinește o dorință celor care vor ține post negru cu o zi înainte de sărbătoare.

„Tradiţia spune că Sfântul Petru este stăpânul lupilor, aceştia neîndrăznind să facă vreo stricăciune oamenilor fără încuviinţarea sfântului; tot Sfântul Petru mai are în păstrare şi cheile de la porţile Raiului şi mai are în pază şi balaurii din cer care mărunţesc gheaţa, transformând-o în grindină; se mai spune că sfântul, fiind marele ucenic a lui Hristos, umblă prin lume pentru a afla necazurile creştinilor, pe care apoi le împărtăşeşte lui Dumnezeu; dar poate fi văzut şi în lună sau când se deschide cerul la marile sărbători, stând la masa împărătească; dar este şi subiectul unor întâmplări hazlii: i se fură caii sau boii în timpul aratului, pierde cheile Raiului, are o iubită pescăriţă, petrece şi joacă alături de oamenii de rând la o cârciumă, se îmbată şi este bătut de oameni etc.; dintre târgurile organizate în ţară în această perioadă, cel mai cunoscut este cel de pe Muntele Găina", scrie Romulus Antonescu în "Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti" (2016).

Sfinţii Petru şi Pavel. Tradiții și obiceiuri

Potrivit tradiției vechi, în această zi apar licuricii. Aceștia îi ghidează pe cei ce se rătăcesc în păduri sau în munţi. Însă tradiția spune că aceştia ar fi, de fapt, scântei ale biciului Sfântului Petru. În această zi de sărbătoare se dă de pomană pentru cei morţi.

De Sfinții Petru și Pavel, oamenii nu au voie să muncească deloc, nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă, nu se coace, nu se calcă, nu se fac munci în grădină sau pe deal. În această zi oamenii trebuie să meargă la biserică. În Calendarul popular, ziua Sfinţilor Petru şi Pavel simbolizează miezul verii agrare şi perioada secerisului.

După această sărbătoare urmează Postul lui Sânpetru. Acesta are un număr variabil de zile. Pe vremuri, sărbătoarea era anunțată de anumite fenomene: aparitia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.

Tot cu ocazia acestei sărbători este organizat şi Târgul Găinii, o sărbătoare veche din Munţii Apuseni şi dedicată zeiţei neolitice Gaea, protectoare a femeilor măritate.