Social Sănătate

Măsuri luate în România după alerta de holeră din Marea Neagră. Biolog marin: „Nu există vreun om de pe această planetă care să fi luat holeră din apa de mare”

schedule 16 iun. 2023, 09:28

Măsuri luate în România după alerta de holeră din Marea Neagră. Biolog marin: „Nu există vreun om de pe această planetă care să fi luat holeră din apa de mare”
Foto: MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

​Autorităţile din România sunt în alertă, după ce barajul Nova Kakhovka, din Ucraina, a fost distrus şi s-au produs inundaţii care ar putea duce inclusiv la apariţia unei epidemii de holeră la doi paşi de România. Iată ce măsuri au fost luate deja la noi, în ce condiții ar putea fi interzis scăldatul în stațiunile de pe litoral, dar și ce spune biologul marin Răzvan Popescu Mirceni despre situație. 

Alertă de holeră în Marea Neagră: măsuri luate în România

Alerta a fost dată în urma inundațiilor cauzate de distrugerea barajului din zona Herson, pe fluviul Nipru, în sudul Ucrainei. Doar 300 de kilometri sunt de acolo până la noi. În Ucraina, apele au inundat cimitire și au ucis mii de animale, apoi apele au fost poluate cu 150 de tone de ulei industrial. 

Autoritățile ucrainene au fost obligate să ia măsuri drastice, existând risc mare de poluare în Marea Neagră. S-a vorbit inclusiv despre posibilitatea ca poluarea din Ucraina să ajungă în apele noastre și chiar pe litoralul românesc. Autoritățile de la noi asigură că un astfel de scenariu este foarte puțin probabil. Totuși, au transmis că rămân în alertă, pentru a evita apariția unor momente neplăcute. 

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) au spus că, timp de 14 zile, se vor face analize în mai multe puncte din județele Constanța și Tulcea.  Până acum, specialiștii au recoltat probe de apă din peste 50 de puncte de pe litoral, de la Năvodari până la Vama Veche. Numai atunci când vor apărea probleme populația va fi înștiințată, iar scăldatul va fi interzis în stațiunile de pe litoral. 

Situația, analizată de biologul marin Răzvan Popescu Mircei

„ - Holera este o boală care se transmite, în primul rând, prin apă dulce, nu şi în apa de mare. Probabil că există informaţii în zonă care arată că există acest agent patogen din cauza materiilor fecale şi a cadavrelor care au ajuns inclusiv pe plajele din Odessa. Este foarte puţin probabil, spre imposibil, aş spune eu, să ajungă şi la coasta românească aşa ceva pentru că are de trecut, totuşi, prin ape care, deşi îndulcite puternic, atât de apele Dunării, cât şi de cele ale Niprului, totuşi au un grad de salinitate destul de ridicat. 

 - Dacă ne uităm în statistici, nu există la nivel mondial nici măcar o singură situaţie în care vreun om de pe această planetă să fi luat holeră din apa de mare. 

- În zona Deltei Dunării avem de a face cu fenomen de amestec, dacă vreţi, foarte puternic al apelor care ar veni, să spunem, în zona de suprafaţă, dinspre Nipru. Trebuie să vă gândiţi că Dunărea are un debit cam de vreo patru ori şi ceva mai mare decât Niprul şi la fiecare 18 zile varsă în mare aceeaşi cantitate care s-a eliberat din întregul baraj de la Kakhovka. Dacă vă uitaţi pe orice imagine, fotografie, satelit, cu zona de nord-vest a Mării Negre, o să constataţi că apele încărcate cu sediment ale Dunării ajung până undeva dincolo de 100 de kilometri de ţărm, ceea ce face ca efectul inerţial să împingă acele mase de ape departe de ţărmurile noastre, fiind ulterior antrenate de curentul acela circular în sens antiorar care la noi la coastă se desfăşoară pe direcţia nord sud, să redirecţioneze, deci, acele mase de apă către sud, către sudul Bulgariei, chiar coastele Turciei. 

- Agentul patogen al holerei este cu siguranţă prezent în absolut toate cursurile de apă în care se varsă şi ceva fecale sau în care sunt prezente cadavre de animale. Altfel spus, cam în toate cursurile de apă, cel puţin în zonele temperate. El este prezent în cantităţi mai mari sau mai mici. Atunci când avem de a face cu o cantitate mare de cadavre acumulată într-un loc şi concentraţia agentului patogen este mai mare şi deci riscul de a-l contracta este mai ridicat. Nu putem spune că el este absent, nu dispare de tot de peste tot, asta e un lucru cert. 

- În zonele cu îmbăiere, cu aglomerare maximă, pot apărea situaţii complicate, dar ele nu se datorează inundaţiilor sau a valului respectiv. Din punctul meu de vedere, posibilitatea ca holera să ajungă de la Nipru până la coasta românească este zero. Eu voi continua din acest punct de vedere să fac baie în mare fără niciun fel de problemă. 

- Riscurile pentru România, din punct de vedere acut, sunt foarte, foarte reduse. V-am spus, influenţa Dunării este imensă, diluţia este imensă. Avem un volum de apă, doar în acest perimetru, dintre coasta ucraineană şi Mangalia, de 600 de kilometri cubi. Vă daţi seama că cei nouă kilometri cubi ai viiturii din Ucraina, dacă ar fi toţi reprezentaţi de substanţe toxice şi soluţii bacteriene şi virale ar fi o diluţie de 1,5%, deci şi aşa ar fi infimă. Cum apele respective bineînţeles că nu reprezintă în integralitatea lor o cantitate de substanţe toxice, diluţia va fi, cum spuneam, şi mai mare. 

- Instituţiile statului fac monitorizare permanentă. Au un calendar de monitorizare zilnic, din câte ştiu eu. În zonele de îmbăiere se testează zilnic sau cel puţin săptămânal. Nu vă imaginaţi că acea masă de apă o să vină cu viteza luminii. Nu, în niciun caz. Ea, dacă este antrenată de acel curent de circulaţie al curentului nord-sud, general, vorbim despre o viteză maximă de patru kilometri pe oră, iar viteza înregistrată de obicei este de 1 sau 1,5 kilometri pe oră, deci vă daţi seama că ar dura câteva zeci de zile ca apa respectivă să ajungă până în România şi ajunge treptat, fiind supusă şi întregului proces de amestec, deci diluţia va fi enormă. 

- Nu se pune problema ca aici să se concentreze imediat şi să se vadă un impact imediat. Mai degrabă o să se tulbure apa din cauza inundaţiilor care au loc în bazinul Dunării în momentul acesta şi din cauza încărcăturii de sedimente care o să vină pe Dunăre, nu din cauza celei eliberate de Nipru. 

- Capacitatea bazinului, capacitatea maximă a Niprului este de vreo 1.400 de metri cubi pe secundă, iar capacitatea maximă a Dunării este de 6.400 de metri cubi pe secundă, deci vă daţi seama că este de neimaginat. Vorbim despre un volum de patru ori mai mare”, a declarat specialistul la Observator

SONDAJ

Folosiți variantele de round-up și cashback ca să economisiți bani?

Da: 9 voturi
Nu: 19 voturi
Trebuie sa alegeti minum un raspuns!
Trebuie sa alegeti un raspuns!
Camp obligatoriu!

28 useri au trimis feedback

EUR
EUR: 4.9746 RON
0.00020
USD
USD: 4.5756 RON
0.00210
GBP
GBP: 5.8203 RON
-0.00560
HUF
HUF: 1.2905 RON
-0.00250
BGN
BGN: 2.5434 RON
0.00010
CHF
CHF: 5.0327 RON
0.00430
Convertor valutar

Rezultat: ---