Rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la 2,9% în decembrie, comparativ cu 2,4% în noiembrie, iar analiştii se aşteaptă să rămână la un nivel ridicat la începutul anului 2024, atenuând presiunile asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a începe reducerea dobânzilor.
Cifra anunțată de Eurostat diferă ușor de estimările analiștilor, care mizau pe un nivel al inflației de 3%, în urma încheierii unor subvenții guvernamentale. Ritmul de creștere a prețurilor la alimente, băuturi alcoolice și țigări continuă să rămână unul ridicat ( 6,1% în decembrie, după un avans de 6,9% luna precedentă), urmate de prețurile la servicii și produse industriale. În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 6,7%, a opta lună de declin consecutiv.
Inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și elimentele, s-a redus la 3,4% în luna decembrie, de la 3,6% în noiembrie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Citește și:
Ce produse s-au scumpit în ultima vreme
Inflația a crescut din nou. Ce s-a scumpit cel mai mult
Românii plătesc cele mai mari dobânzi din UE la creditele ipotecare, pe fondul inflației ridicate
Ținta BCE este o rată a inflației de 2%, spre finalul anului 2025, și o stagnare în jur de 3% în cea mai mare parte a anului viitor. În decembrie, BCE prognoza o rată a inflației de 2,6% în trimestrul patru din 2023. Următoarea reuniune de politică monetară a BCE este programată în 25 ianuarie, iar analiștii nu se așteaptă la modificarea ratei dobânzii.
La ultima ședință de politică monetară, gardienii euro au lăsat neschimbată dobânda de referință, la nivelul istoric de 4%. Investitorii prevăd ca BCE să înceapă să reducă dobânzile în primăvara anului 2024, pe fondul încetinirii creșterii economice. Unii analiști avertizează că dobânzile au fost prea mult mărite în ultimul an și jumătate, iar creditarea devine atât de restrictivă, încât ar putea adânci recesiunea sau ar putea încetini redresarea, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Citește și:
24 februarie, un an de război în Ucraina. Șocul a lovit economia mondială
Ce destinații de vacanță au ales românii pentru 2023
Impozitele pe apartamente, mașini sau locuri de parcare, mai mari din 2024
Între timp, economia zonei euro începe să resimtă efectele înăspririi politicii monetare. Produsul Intern Brut al zonei euro s-a contractat în trimestrul al treilea, iar companiile estimează că o recesiune este din ce în ce mai posibilă. În schimb, economiştii sunt de părere că zona euro va evita la limită un astfel de scenariu printr-o stagnare în trimestrul patru.
