Disparități economice și provocări fiscale în România, conform rapoartelor recente

România se confruntă cu o economie de viteze multiple și cu dezechilibre regionale în creștere, potrivit unor rapoarte recente ale Băncii Mondiale și BRD. Bucureștiul se distinge cu un PIB per locuitor de 177% din media Uniunii Europene, în timp ce regiunea Nord-Est rămâne la sub 50%. În ciuda progreselor în performanța economică și convergența cu UE, țara se luptă să stimuleze o creștere economică incluzivă și durabilă.

Sărăcia în România a scăzut lent, ajungând la 6,6% în 2023, dar rămâne una dintre cele mai ridicate din UE, cu disparități semnificative între regiuni. Politicile fiscale prociclice au stimulat consumul, dar au condus la deficite gemene persistente ridicate. În contextul pandemiei COVID-19 și al conflictului din Ucraina, România a înregistrat realizări notabile în reducerea sărăciei și a inegalității.

Pe termen scurt, provocările includ reducerea inflației și abordarea presiunilor fiscale, în special în anul electoral 2024. Consolidarea fiscală este anticipată odată cu reluarea procedurilor de deficit excesiv și a noului cadru de guvernanță economică. Absorbția eficientă a fondurilor UE, inclusiv cele 6,3 miliarde EUR primite prin PNRR, este esențială pentru o redresare durabilă.

Menținerea plaselor de siguranță socială și aplicarea reformelor din PNRR sunt vitale pentru protejarea populației vulnerabile și pentru sprijinirea consolidării fiscale. Creșterea economică a încetinit în 2023, afectată de inflația mare și cererea externă mai slabă, în timp ce investițiile, stimulate de fondurile UE, și consumul privat au continuat să contribuie la economie. Salariile nominale nete au crescut, depășind inflația, iar Banca Națională a României a menținut o politică monetară restrictivă.