Cum putem scădea rata cu câteva sute de lei. BNR menține dobânda-cheie la un nivel ridicat

Dobânda-cheie rămâne la 7%, valoare care se menține de mai bine de un an. BNR se așteaptă ca inflația să crească din cauza taxelor și a impozitelor și de aceea stă în expectativă. Economiștii prognozează că prima scădere de dobândă ar putea veni tocmai în luna mai, iar până la finalul anului ar putea ajunge la 5,5%. 

IRCC va rămâne la nivelul actual pe tot parcursul anului 2024, cu variații, dar nesemnificative pentru ratele noastre. Abia din 2025 vom vedea reduceri, pentru că IRCC reacționează cu două trimestre mai târziu față de decizia BNR. Până atunci, soluția române refinanțarea cu dobânda fixă. Unele instituții bancare au început să reducă din dobânzi. Iar pentru a ne scădea rata cu câteva sute de lei, putem trece de la o dobândă variabilă, de peste 8%, la una fixă, de 5,7% sau 5,8%. 

Prognoza actualizată a Băncii Naţionale a României reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent, sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte, şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă.

„În şedinţa de astăzi (marţi, n.r.), Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte - şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă.

Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate şi să atingă limita de sus a intervalului ţintei la finele anului viitor.

Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecţia precedentă”, se spune într-un comunicat al BNR.

Conform băncii centrale, incertitudini și riscuri mari rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul publi și impactul integral al noii legi a pensiilor, cât și măsurile fiscal-bugetare suplimentare care ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Potrivit Băncii Naționale, relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, dar și atitudinea băncilor centrale din regiune. În şedinţa de marţi, 13 februarie 2024, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, precizează instituţia.

BNR menţionează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 15 februarie 2024. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de marţi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 23 februarie 2024. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 aprilie 2024.