Tradiții în ajunul Bobotezei. Când se pune busuioc sub pernă

Boboteaza sau Botezul Domnului este sărbătorită pe data de 6 ianuarie. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Nașterea Domnului sau Crăciunul. În jurul Bobotezei au luat naștere multe tradiții, dar puține mai sunt respectate și astăzi. Ajunul Bobotezei este, de asemenea, o zi plină de semnificație și încărcată de superstiții și obiceiuri populare. 

Tradiții în ajunul Bobotezei

Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic.

Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolelor IV-VI. Atunci, catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. 

Astăzi, creștinii postesc în această zi pentru a putea gusta din apa sfințită. Ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă. 

Potrivit tradiției, fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește, apoi să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul. 

O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, înseamnă că se vor mărita cu un băiat bogat. 

În multe zone din ţară, în ziua de Bobotează se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi vorbesc animalele. 

În ajunul Bobotezei, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători.

Tot în ajunul Bobotezei, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi, care se celebrează pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfântul Ion. 

Superstiții legate de vremea din ajunul Bobotezei

• Dacă este brumă în ajunul Bobotezei, atunci anul va aduce poame multe. 
• Dacă picură din streașina casei în ziua de ajun, se spune că va fi o vară ploioasă. 
• Dacă în ajunul Botezului Domnului va ploua, va fi un an ploios. 
• Se spune că dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor. 
• Tot o superstiție spune că din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul, de acolo vor veni și ploile din cursul anului.

Când se pune busuioc sub pernă

Una dintre cele mai cunoscute și poate și respectate superstiții este cea legată de visatul ursitului de Bobotează. Tinerele nemăritate își pot visa ursitul dacă pun sub pernă o ramură de busuioc. 

Mai clar, fetele nemăritate trebuie să fure o ramură din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, iar acest obicei are loc în noaptea dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6 ianuarie. 

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.

Mai mult, se spune că în seara de ajun se săvârşeau și practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Tradiții de Bobotează

• În această zi importantă, preoții sfințesc apele. Lângă apă se face Agheasma Mare. Din ea, oamenii iau apă și își stropesc casele și animalele. Iar restul apei sfințite o păstrează în sticle, pentru leac. 
• În anumite sate sau orașe de la noi, tinerii se întrec să scoată la mal crucea pe care preotul o aruncă în apa înghețată. Se spune că acela care reușește să o aducă la mal va avea parte numai de bine tot anul și va fi ferit de boli. 
• În această zi, de obicei este foarte frig. De aici este cunoscută și expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de bogăție pentru tot anul care urmează. 
• Potrivit tradiției, de Bobotează, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu. Toate acestea au rol de curățare și de îndepărtate a răului. După ce au ținut post, pe masă se așază 12 feluri de mâncare pentru a fi sfințite de preot. Potrivit tradiției, este bine ca pe masă să se pună mai multe alimente. Colivă, bob fiert, fiertură de prune ori perje afumate, sarmale, borș de burechiuse sau fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, plăcintă de post umplută cu tocătură de varză acră și plăcinte cu mac. După ce alimentele au fost sfințite, o parte se dau animalelor din gospodărie, pentru ca acesta să fie ferite și protejate de boli. 
• Tinerii merg în ziua de Bobotează cu colindul pe la casele oamenilor. Aceștia rostesc colinde vechi la case și pe la animalele oamenilor pentru sănătate și noroc. 
• Tradiția spune că femeile nu au voie să spele rufe în ziua de Bobotează. Și nici timp de alte 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite. În această zi nu este bine să dai bani cu împrumut și sunt interzise certurile în casă. 
• Ziua de Bobotează 2024 încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători populare ce semnifică momentul nașterii spirituale a Mântuitorului.