Sorin Grindeanu, acuzații grave la adresa PNL: „Nici în prezent nu știm unde s-au dus acești bani!”
Sorin Grindeanu a adus acuzații grave la adresa guvernării din ultimii ani, declarând că 60% din banii împrumutați astăzi de România merg pentru plata sau refinanțarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările de dreapta.
Grindeanu acuză guvernarea. Ce îl nemulțumește pe ministru
Sorin Grindeanu a răbufnit și a adus acuzații puternice la adresa guvernării. Oficialul spune că 60% din banii împrumutați astăzi de România merg pentru plata sau refinanțarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările de dreapta.
Ministrul Transporturilor susține că în ultima luna de guvernare PSD, din 2018, deficitul bugetar al României era de 2,8% din PIB, sub 3% cât este regula bugetară stabilită de UE, iar în doar 2 luni de guvernare de dreapta deficitul bugetar a crescut cu 60%, care reprezintă o gaură de peste 15 miliarde lei provocată bugetului de guvernarea de atunci. Grindeanu spune că problemele nu s-au sfârșit aici, iar în anul 2020 deficitul a ajuns la un record de 9,2% din PIB și s-a menținut la un nivel record în UE și în anul 2021: 7,1% din PIB.
Citește și:
> Sorin Grindeanu pledează pentru candidați comuni PSD-PNL
> Sorin Grindeanu discută infrastructura și administrația locală
> Sorin Grindeanu: „Susţin total impozitarea multinaţionalelor pe cifra de afaceri”
„Pe scurt: în timpul guvernărilor de dreapta, deficitul bugetar a ajuns la recordul istoric de 100 miliarde lei (în anul 2020), față de 29 miliarde lei în octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD). Iar, din cauza acestor derapaje bugetare masive din perioada guvernărilor Orban și Cîțu, datoria guvernamentală a explodat! Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a explodat de la 35,1% din PIB în anul 2019 la 48,6% din PIB în anul 2021, potrivit Eurostat. De la 365 miliarde lei (octombrie 2019) datoria guvernamentală a urcat la 558 miliarde lei (noiembrie 2021). Un record negativ cu care cei de dreapta au intrat în istorie: au îndatorat România cu încă 193 miliarde lei! Și, nici în prezent, nu știm unde s-au dus acești bani, în condițiile în care s-au întors în economie sume echivalente cu doar 2% din PIB!”, a specificat ministrul Sorin Grindeanu.
România riscă să piardă fonduri europene și fonduri din PNRR
Ministrul a menționat clar că România are nevoie de o consolidare fiscală, enumerând și motivele.
Citește și:
> Grindeanu, după accidentul feroviar din Giurgiu: „Ce să fac?”
> Sorin Grindeanu: „Progres extrem de slab pe șantierul liniei de cale ferată Apața-Cața”
> Sorin Grindeanu, despre rectificarea bugetară: „Am cerut 16 miliarde de lei, justificat”
„O să vă întrebați din nou de ce este nevoie acum de consolidare fiscală, după 3 premieri de dreapta?
1. Pentru că România este în Procedură de Deficit bugetar excesiv din cauza guvernărilor lor
2. Pentru ca România are o problema gravă a veniturilor bugetare. Veniturile fiscale sunt la 27% din PIB, cu 15 puncte procentuale sub media UE (42% din PIB)
3. Pentru că România va fi sancționată cu amendă de 0,5% din PIB, dacă nu demonstrează că reduce deficitul bugetar
4. Pentru că România riscă să piardă fonduri europene și fonduri din PNRR
5. Pentru că România va deveni necredibilă pe piețele financiare, iar costurile la care ne împrumutăm vor crește, iar datoria României devine din ce în ce mai greu de plătit.
6. Trag un semnal de alarmă! Fără măsurile de reducere a cheltuielilor statului și cele de reașezare a sistemului fiscal pe baze echitabile, România ratează inclusiv șansa de a face mari investiții publice!”, a mai scris ministrul în postare.
„Nu acceptăm nici un scenariu prin care aceste proiecte să fie nici măcar încetinite”
Grindeanu a menționat că neatingerea țintei de deficit poate atrage după ea suspendarea proporțională a fondurilor europene, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este unul din principalii beneficiari ai acestor fonduri prin diversele mecanisme și instrumente financiare europene. Prin PNRR, în perioada 2021- 2026, ministerul beneficiază de 7,6 miliarde de euro, prin Programul Transport, în 2021- 2027, de 4,6 miliarde de euro, iar prin CEF de 1,2 miliarde de euro.
Citește și:
> Grindeanu, după discuția cu protestatarii: „S-au găsit soluţii şi le vom duce la capăt”
> Sorin Grindeanu cere urgentarea proiectelor CFR din PNRR
> Sorin Grindeanu: „Aeroportul Brașov va putea opera curse internaționale”
Împreună cu contribuția bugetului de stat, aceste fonduri finanțează marile proiecte de infrastructură de transport din România, printre care căi ferate precum Brașov-Sighișoara- Arad, Timișoara- Caransebeș sau Ploiești- Vicșani, autostrăzi ca A1 (Sibiu- Pitești), A8 (Târgu Mureș- Târgu Neamț) sau A7 (Ploiești- Siret) sau marile proiecte de modernizare și extindere a Portului Constanța sau navigabilitatea Dunării.
„Anul trecut am semnat contracte de lucrări de peste 10 miliarde euro și vom continua acest ritm și anul acesta! Noi autostrăzi, drumuri expres și centuri ocolitoare prin CNAIR, modernizări și reabilitări de căi ferate prin CFR Infrastructură, trenuri noi prin ARF și modernizări de trenuri prin CFR Călători. Toate contractele semnate și licitațiile în desfășurare depind însă de fluxul continuu al banilor europeni dinspre Bruxelles către România!
Nu acceptăm nici un scenariu prin care aceste proiecte să fie nici măcar încetinite, să nu vorbim oprite!
Disclaimer (pentru cunoscători!): Acest text nu este un pamflet! Unora le este facil să vorbească de onoare, chiar dacă ei înșiși nu o demonstrează. Iar pentru că memoria instituțională și politică le joacă feste, le reamintesc că un caracter puternic se vede în deciziile luate în momente dificile! Știu, unora le este mai simplu să chibițeze, în timp ce își șterg lacrimile false din ochi cu batista!”, scrie Sorin Grindeanu pe o rețea socială.
Valentina Podgorneac
Redactor
Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de trei ani activează în presa scrisă. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației.