Poate avea loc un cutremur ca în Turcia în România? Țara noastră ar face față? Explicațiile unui specialist UTBC
Bilanțul provizoriu de la ora redactării acestei știri arată peste 5.000 de morți, cel puțin 20.534 de răniți și 243 de replici după cutremurele de 7,8 și 7,5 magnitudine pe scara Richter din Turcia. Temperaturile scăzute, zăpada și ploaia au împiedicat eforturile de căutare a supraviețuitorilor în timpul nopții, în vreme ce oamenii prinși sub dărâmături strigă după ajutor. Imaginile pe care le urmărim de luni încoace din Turcia și Siria ne fac să ne întrebăm dacă România ar putea face față unui astfel de episod terifiant. Cât de sigure sunt clădirile noastre? Câte ar putea rămâne în picioare? Subiectul a fost atins de profesorul de siguranța structurilor la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), Dan Lungu.
Un specialist UTCB a spus dacă în România s-ar putea petrece un cutremur precum cel din Turcia
Primul seism, cu magnitudinea 7.8, a fost urmat după mai multe ore de o replică de magnitudine 7.5, fenomen care i-a șocat chiar şi pe specialişti. Președintele Erdogan a decretat o săptămână de doliu în Turcia. Cutremurul cu epicentrul în sud-estul Turciei s-a simțit pe tot teritoriul Siriei, cât și în Liban, Irak și Cipru.
Seismografele l-au detectat la distanțe și mai mari, cum ar fi în Groenlanda. Orașe istorice au fost prefăcute în ruine în Turcia și Siria, țară deja devastată de un deceniu de război civil.
- 2.687 de clădiri din România sunt încadrate în categoria 1 și 2 de risc seismic.
- Aproape 3.000 de clădiri s-au prăbușit în Turcia după cele două cutremure de peste 7,5.
- Școlile afectate de cutremurul din Turcia vor fi închise timp de o săptămână.
- Cutremurul a fost cel mai puternic înregistrat în Turcia din 1999.
Dar cum ar fi dacă s-ar produce un astfel de dezastru în România? Dan Lungu, profesor de siguranța structurilor la UTCB, a vorbit despre această variantă. „Sunt mai multe lucruri de examinat. Prima chestiune este legată de cutremure. Noi avem o singură sursă care provoacă astfel de dezastre, de la amplitudini care sunt comparabile cu marile dezastre internaționale, iar aceasta este Vrancea. Este o sursă care se întinde pe jumătate din România și Republica Moldova, de asemenea.
Citește și:
> Alegerile din Turcia se complică. Cine s-a retras din cursă și de ce
> Armata ar putea fi obligatorie din nou. Anunțul făcut de premier Nicolae Ciucă
Regulile de import din proiectare...sunt problematice. Mai sunt probleme legate de calitatea execuției și, mai ales, vârsta clădirilor despre care discutăm. Cu alte cuvinte, România nu ar avea șanse să reziste unui cutremur de 7,5 grade pe Richter sau mai mult. Majoritatea clădirilor făcute după 1977 sunt construcții care ar putea rezista unui cutremur major. Trebuie menționat că un cutremur de intensitatea celui dinTurcia nu poate avea loc în Vrancea”, a mai explicat Dan Lungu.
Ar face față România unui cutremur de 7.5 sau mai mult?
„Clădirile sunt diferite, construcțiile sunt diferite, managementul este diferit și rezultatele sunt, de asemenea, diferite. Vreau să spun că sunt puține lucruri care pot fi examinate ca fiind similare în cele două țări. Sunt doar paralele ca probleme, dar alt nivel de intensitate pentru aceste capitole.
Citește și:
> Ministrul Bogdan Aurescu, interviu incomod pentru BBC. „Ce ați dat voi Ucrainei?”
> Misterul cadavrului fără mână, tot mai sinistru
> Medicii de familie, în grevă. „Va fi falimentarea României, se va desfiinţa dreptul la sănătate”
Adică, noi putem să ne alarmăm pentru ce am văzut în Turcia, care este o catastrofă inimaginabil de mare pentru vremurile senine pe care viața trebuie să le aibă. M-am bucurat că statul român a trimis o echipă de ajutor acolo, împreună cu alte state importante.
Însă, nu suntem situația de a importa, ci de a exporta ajutor acolo. Acum, situația din Turcia ne face să ne gândim și să discutăm mai serios și eficient pentru ce avem de făcut în România și ce nu facem la nivelul care ar trebui. Ca să fiu mai clar, aș începe cu un titlu bun dat de cineva cutremurelor din România și efectelor acestora.
Un jurnalist britanic vigilent, care a umblat prin toată lumea, după vizita în București, a dat următoarea definiție: „Bucureștiul este capitala europeană a cutremurelor”. Altfel spus, Bucureștiul este cel care a pierdut cel mai multe victime în cutremurul din secolul trecut și poate chiar în peste 100 de ani. Acesta este un diagnostic alarmant, într-un domeniu serios în care nu putem improviza. Dar nu am putea face față”, a declarat expertul la Aleph News.
Citește și:
> România luptă pentru optimi la EURO 2024
> Soarta cântăreței Ioana Radu, a doua femeie motociclist din România. „A rămas fără picioare?”
Alexandra Chivu
Redactor-șef
Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion și am o experiență în presă de peste 6 ani. Ca jurnalist, am lucrat în publicații precum Ciao.ro, Fanatik.ro și Playtech.ro, la care se adaugă și un internship la DigiFM. De-a lungul carierei jurnalistice, am scris în diferite domenii ca sănătate, politic, sport, horoscop, social, meteo, lifestyle, turism și monden. Pe lângă redactat, m-am ocupat și de paginile de Facebook ale mai multor ONG-uri.