Inspectorii ISC controlează materialele folosite de turci în 6 proiecte mari din România. Detaliul care face diferența între viață și moarte

Prăbușirea orașelor din Turcia ne-a lăsat cu spaimă, dar și multe semne de întrebare. Unul dintre ele vizează calitatea materialelor de construcții. România aduce multe chiar din țara devastată de natură. Așa se face că Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) controlează acum toate firmele turcești. Până când vom avea concluziile pe masă, iată ce spun experții când vine vorba despre ridicarea unei construcții și detaliul care face diferența între viață și moarte. 

Materialele folosite de turci în 6 proiecte mari din România, la control. Inspectorii ISC au început deja verificările

E cutremur în construcții după seismele din Turcia. Guvernul a trecut la verificări și a pus ISC să ia la verificat toate firmele turcești care au proiecte majore în România. 

„Demarăm un control pe ceea ce înseamnă oţelul-beton adus din Turcia. Premierul ne-a dispus analiza firmelor de construcţii turceşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României”, a declarat Paul Racoviță, inspector general ISC.

În acest moment, turcii se ocupă de șase mari proiecte de infrastructură rutieră în țara noastră, printre care loturile unu și doi ale Autostrăzii Zero, din jurul Capitalei. Ministerul Dezvoltării nu a transmis în câte clădiri de utilitate publică au turcii contracte, dar noutatea este că inspectorii îi vizitează acum și pe intermediari, pentru a afla ce firme aduc fier beton din Turcia. 

„Sunt lucrări pe care e foarte bine că vor exista controale suplimentare. Ba chiar din contră, i-aş încuraja pe cei de la ISC să facă peste tot”, a spus Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

„Aici aveţi două calităţi de oţel. Şi dacă vi le arăt şi v-aş întreba care este diferenţa dintre astea două şi nu aţi vedea etichetele, probabil că nu aţi putea să îmi spuneţi. Ele par identice vizual. Acesta e B500B- oţel nerecomandat pentru zona seismică România sau Turcia, acesta e B500C.

Diferenţa dintre cele două, în cazul unui cutremur de 7 grade, acesta nu-ţi ţine casa în picioare, pe când acesta ţi-o ţine”, a explicat Dan Cheroiu, inginer, pentru Observator.

Detaliul care face diferența dintre viață și moarte 

Oțelul din clasa B nu se folosește în structurile de rezistență, ci doar cel din clasa C. „În cazul unui cutremur, din cauza alungirii, s-ar produce ruperea. Diferența dintre cele două oțeluri este din compoziția chimică”, se arată pe o etichetă. Fără o astfel de adnotare, nici ochiul unui specialist nu ar putea sesiza diferențele dintre cele două tipuri de fier beton. 

De aceea, chiar dacă producătorii și-ar face bine treaba, în teren, lucrurile trebuie să fie verificate. De aici și prezența inspectorilor statului, pentru a vedea dacă produsul testat este cel care se află în structura de rezistență a clădirii, căci oricând etichetele pot fi schimbate între ele.

„Apare o problemă de trasabilitate. Aduc un oțel, îl procesez, îl bag într-o clădire”, Dan Cheroiu, inginer.

„Într-o construcţie, partea de rezistenţă, dacă vorbim de oţel beton, dacă vorbim de beton - ele devin lucrări ascunse. Tocmai de aceea legea cere şi impune întocmirea unor procese verbale care să certifice faptul că proiectul a fost respectat”, Paul Racoviță, inspector general ISC.

„Uitaţi-vă la ce s-a întâmplat în Turcia! Proiectul a stipulat să fie un oţel care are nervuri pe el, în momentul în care a căzut clădirea s-a observat că s-a folosit un oţel beton care nu are nervură pe el. Adică aderenţa lui a fost mult diminuată!”, Carmen Alexandru, inginer.

România, aproape 100% dependentă de oțelul altora

România a importat în 2022 aproximativ 200 de mii de tone de fier beton. Suntem aproape 100% dependenți de oțelul adus din Turcia, Grecia, Bulgaria, Italia și Moldova. În țară, nu de mult am reluat producția internă la Târgoviște. Dar nu importurile ar fi problema, pentru că producătorii sunt verificați, ci felul în care meseriașii folosesc materialele, spun experții.

„Mergem la ei în fabrică, verificăm tot procesul tehnologic, apoi urmează o verificare a documentelor de calitate”, Carmen Alexandru, inginer.

„Și în România, la fel ca în alte țări, munca de fierar betonist este din ce în ce mai rară și oameni din ce în ce mai puțin pricepuți”, Dan Cheroiu, inginer.