Înălțarea Sfintei Cruci. Superstiții de această sărbătoare. Ce NU ai voie să faci pe 14 septembrie
Înălţarea Sfintei Cruci este o sărbătoare extrem de importantă pentru creștini. Aceasta este marcată cu cruce roșie în calendar și este sărbătorită anual la data de 14 septembrie. Sărbătoarea prăznuiește ziua în care Mântuitorul a fost răstignit. În popor, sărbătoarea mai este cunoscută și ca Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte începutul toamnei.
Înălțarea Sfintei Cruci. Sărbătoare cu roșu în calendar
Ziua Crucii simbolizează închiderea pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. Tot în această zi, în cadrul slujbei, preoții sfințesc busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul, plante care sunt considerate magice.
Credincioșii le păstrează în casă, sunt puse la icoane pentru a alunga spiritele rele și bolile. În această zi de sărbătoare, gospodinele nu au voie să spele, să calce, să coasă sau să facă alte treburi casnice. Bărbaților nu au voie să facă munci la câmp.
Ziua Crucii este o sărbătoare populară, cunoscută și ca Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Pământul, care este deschis pentru plante, insecte şi reptile la Alexii (17 martie), se închide, după şase luni, la Ziua Crucii.
Citește și:
> Sfântul Andrei - tradiții, obiceiuri și superstiții. De ce este important pentru români
> Postul Sfintei Marii. Ce NU au voie să facă creștinii în cele două săptămâni de post
> Înălțarea Domnului Iisus Hristos. Superstiții pentru această sărbătoare
„Cele două sărbători plasate în preajma echinocţiilor de primăvară (Alexii) şi de toamnă (Ziua Crucii) împărţeau calendarul popular în două anotimpuri de şase luni: vara (17 martie-14 septembrie) şi iarna (14 septembrie-17 martie). La Ziua Crucii florile se plâng una alteia că se usucă, iar cele care înfloresc după această dată, în special brânduşa de toamnă şi fragii sunt „necurate“ şi aparţin morţilor. În sudul ţării începe culesul viilor şi bătutul nucilor”, notează Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.
Preoții sfințesc via şi butoaiele de vin, pentru ca gospodarii să aibă parte de o recoltă bogată. Se spune că strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Aceștia trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului.
Citește și:
> În ce zile nu se fac nunți și botezuri în 2024
> Cum s-ar fi produs incendiul de la biserica de lemn din Borșa, în ziua de Florii
> Tradiții și obiceiuri în Vinerea Paștilor sau Vinerea Seacă, ziua morții și îngropării Domnului
Ce semnifică Înălțarea Sfintei Cruci
Creștinii sărbătoresc la data de 14 septembrie două evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos şi Sfinţirea bisericii Sfântului Mormânt, care a fost construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.
Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus pe Muntele Golgota de către episcopul Macarie al Ierusalimului, a avut loc în ziua de 14 septembrie în anul 335, potrivit specialiștilor teologi.
Valentina Podgorneac
Redactor
Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de trei ani activează în presa scrisă. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației.