România, liderul furnizorilor de combustibil către Ucraina, după izbucnirea războiului. Exporturile au ajuns la 1 milion de tone

România este liderul furnizorilor de combustibil către Ucraina, după izbucnirea războiului

Combustibilii sunt esențiali pentru desfășurarea acțiunilor militare, pentru funcționarea economiei, cât și pentru a acoperi căderile sistemului energetic ucrainean, supus unor atacuri dese și mai puternice.

Pe de altă parte, cerealele din Ucraina, unul dintre producătorii importanți la nivel global, și-au găsit o cale de ieșire spre piețele externe inclusiv din România. 

Datele obținute de Profit.ro de la Autoritatea Vamală Română (AVR) arată că tranzitul de cereale către alte țări, prin România, a crescut de 68 de ori în anul 2022 comparativ cu anul 2021, iar importurile pe piața românească de 815 ori. 

Exporturile româniei de combustibili către Ucraina au crescut în 2022 de 30 de ori și au ajuns la aproape 1 milion de tone, 983.404 tone, în timp ce alte 251.303 tone de combustibili au tranzitat România spre Ucraina, de 96 de ori mai mult față de 2021. 

Guvernul a creat condiții pentru intensificarea importurilor de combustibili

Informația că țara noastră este prima pe lista furnizorilor vine din partea autorităților ucrainene. „În urma atacurilor Federaţiei Ruse asupra infrastructurii petroliere a Ucrainei, suntem în mod critic dependenţi de importul de produse petroliere. Din acest motiv, guvernul a creat condiţiile pentru intensificarea importurilor de combustibili. 

În prezent, primim 95% din benzina de import şi 72% din motorină din ţări UE. Liderii furnizorilor sunt România, Lituania, Slovacia, Grecia, Bulgaria şi Polonia. Pe piaţă, vedem acumularea graduală a stocurilor de produse petroliere, ca urmare a creşterii constante a importurilor”, a transmis ministrul Economiei din Ucraina, Iulia Sviridenko.

Cerealele ucrainene iau drumul portului Constanța 

Conform șefului Vămii, cea mai mare parte a cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina care tranzitează țara noastră merg spre portul Constanța.O parte a transporturilor nu apare, însă, în sistemul vamal. 

„Pe lângă datele acestea, din sistemul vamal, sunt și transporturile ucrainene pe Dunăre, care pleacă direct spre extern prin intermediul portului Constanța. Încurajăm pe cât posibil transportul pe Dunăre, deoarece este mai facil transportul de cereale cu barjele, decât cel rutier, de exemplu. În ultima perioadă, ucrainenii și-au crescut și modernizat capacitățile pentru a putea expedia pe Dunăre cantități mai mari de cereale către Constanța", a spus Mihei. 

„Un document al Ministerului Agriculturii relevă că prin portul Constanța au tranzitat în 2022 aproape 10 milioane de tone de mărfuri dinspre Ucraina, din care 5,3 milioane de tone au fost cereale.” 

Portul Constanța a înregistrat anul trecut cel mai mare trafic de mărfuri din existența sa, de aproape 70 de milioane de tone, iar cerealele reprezintă grupa de mărfuri cu cea mai mare pondere în traficul total, de peste 30%. 

Traficul de cereale pe 12 luni a fost în total de peste 22,5 milioane tone, iar principalele teritorii spre care s-au îndreptat transporturile de cereale din Constanța au fost Egiptul, Iordania, Filipine, Arabia Saudită, Spania, Turcia, Israel, Sudan și Tunisia. 

Conform Ministerului Agriculturii, tranzitul de cereale ucrainene a pus presiune pe logistica de transport din România și a crescut costurile de transport, în vreme ce importurile care au rămas pe piața românească au pus probleme de concurență fermierilor locali, din cauza prețurilor mai mici ale cerealelor din Ucraina. 

„Fluxurile ucrainene de grâu și floarea-soarelui au creat anumite distorsiuni pe piața românească, logistica de transport a fost afectată, iar indicațiile de preț pentru aceasta s-au dublat sau chiar triplat în ultimele luni. Producătorii români de cereale și oleaginoase s-au confruntat cu o situație specifică în ceea ce privește importul ucrainean de cereale și semințe oleaginoase în România, deoarece în piață au intrat volume mari de grâu și floarea-soarelui, care nu au mai tranzitat teritoriul în vederea exportului în state membre sau state terțe, ci s-au comercializat pe teritoriul României, făcând concurență producției autohtone prin prețurile de vânzare", arată Ministerul Agriculturii.