Theodor Pallady, pictorul „din toate timpurile”. Artistul nudurilor şi naturii statice

Începuturile lui Theodor Pallady

Theodor Pallady s-a născut la data de 11 aprilie 1871, la Iași, într-o familie veche de boieri din Moldova. Acesta a fost fiul lui Ioan sau Iancu Pallady și a Mariei Cantacuzino, sora mai mare a diplomatului Neculai B. Cantacuzino. Theodor a copilărit la Perieni (Tutova) și la Iași, acolo unde s-a și născut. Și-a făcut studiile la liceul ,,Sf. Gheorghe“ din București, iar la dorința părinților săi, s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele, pe care a abandonat-o, mutându-se la Politehnica din Dresda.

Theodor Pallady a studiat ingineria la Politehnica din Dresda până în anul 1889. Concomitent, a lua lecţii de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care l-a îndrumat să plece la Paris. Ajuns în capitala Franţei, Theodor a lucrat în atelierul lui Jean Arman şi s-a înscris la Académie des Beaux-Arts.

În anul 1892 a intrat în atelierul lui Gustave Moreau și a legat o strânsă prietenie cu colegii săi Henri Matisse, Georges Rouault și Albert Marquet. Ceva mai târziu a frecventat clasa lui Puvis de Chavannes, de la care a învățat finețea desenului și strălucirea culorilor.

Operele lui Pallady, ținta criticilor de artă

În anul 1904 s-a întors în România și expune la Ateneul Român și la Saloanele Oficiale. Până în anul 1940 și-a deschis mai multe expoziții la Paris. În această perioadă, lucrările lui au devenit ținta criticilor de artă. Expune la Bienala din Veneția în anii 1924, 1940 și 1942. Simbolismul care era perceput la început din perspectiva profesorului său, Gustave Moreau, este baza multora din lucrările sale. De aici a început şi pasiunea lui de a picta nuduri şi natura statică.

“În pictura lui, relaţia desen-culoare este într-un permanent raport cu materie-spirit şi nu ştii unde se termină una şi începe cealaltă, pentru că raţiunea primează. Temele abordate sunt natura statică, peisajul, nudul, portretul, dar în partea de maturitate abordează în special natura statică şi nudul compoziţional.” IOAN ŞULEA, director Galeria de Artă a Muzeului Judeţean Mureş.

În tablourile lui Pallady predomina natura moartă prin care artistul încerca să redea un fragment din realitatea universală, în toată poezia și armonia sa. Pentru a-și găsi inspirația pentru tablourile sale, Pallady alegea mai ales locurile din vecinătatea Senei, pentru frumusețea luminii pe suprafața apei, pentru a reda planurile unui peisaj, acolo unde zidăria caselor, frunzișul arborilor, mișcarea orizontală a fluviului au alcătuit o gamă de culori care se îmbină angelic într-un peisaj final.

Membru post mortem al Academiei Române

Pictorul Theodor Pallady rămâne a fi unul din cei mai prestigioși artiști moderni, având o puternică ambiție de a fi un pictor "din toate timpurile".

Casa Melik, care se află în București, pe strada Spătarului 22, Sector 2, a fost construită în anii 1750-1760 de către armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu. Aceasta găzduiește azi Muzeul „Theodor Pallady”, în care sunt expuse tablouri pictate de Pallady, dar și alte peste 800 desene cu peisaje, nuduri, portrete sau interioare. Clădirea este cea mai veche casă din București și este inclusă pe lista monumentelor sub codul LMI: B-II-m-A-19723. În curtea muzeului este amplasată și statuia lui Theodor Pallady, realizată din bronz de către sculptorul român Gheorghe D. Anghel.

În anul 1956, anul în care a împlinit vârsta de 85 de ani, a primit titlul de „Maestru emerit al artei”. Tot atunci s-a organizat și Expoziția retrospectivă „Theodor Pallady“. La data de 16 august 1956, pictorul Theodor Pallady s-a stins din viață. În anul 2012, artistul român a fost declarat membru post mortem al Academiei Române.