De unde vine stilul nou și stilul vechi al sărbătorilor
Înainte de Hristos au existat două sisteme prin care era calculat timpul unui an. Unul aparținea egiptenilor, de 365 de zile, iar altul al romanilor, care avea 355 de zile. În fiecare an rămânea o diferență câteva zile între cele două calendare.
În calculul calendarului iulian erau 365 de zile și 6 ore, iar celălalt calendar - 365 de zile, 5 ore și 43 de minute. În fiecare an era o diferență de 11 minute și 14 secunde, iar după 330 de ani s-a ajuns la o diferență de trei zile.
Împăratul roman Iuliu Cezar a decis mai apoi să corecteze această diferență și s-a făcut trecerea la sistemul de calcul egiptean, care a fost numit calendarul iulian. Acest calendar a fost folosit de secole bune de creștini.
În anul 1923, la Constantinopol, a fost decisă trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, atunci când Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou. Potrivit calendarului iulian sau calendarului pe stil vechi, Crăciunul este sărbătorit cu 13 zile mai târziu față de calendarul ortodox oficial. Prin urmare, Crăciunul pe rit vechi vechi este sărbătorit în data de 7 ianuarie.
Citește și:
Irina Rimes, Crăciun alături de cei dragi. Artista sărbătorește de două ori
Tradiții în ajunul Bobotezei. Când se pune busuioc sub pernă
Războiul mută Crăciunul. Ucraina îşi mută prin lege Crăciunul de la 7 ianuarie la 25 decembrie
Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi
În prezent, mai sunt câteva biserici care se conduc după calendarul iulian. Printre acestea se numără Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă, precum și Mânăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului. Se numesc „pe stil vechi”, deoarece toate sărbătorile sunt celebrate cu 13 zile mai târziu decât sunt sărbătorile pe stil nou.
Printre țările care astăzi mai sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi se numără Republica Moldova, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina, Georgia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Etiopia.
Tradiții de Crăciun pe rit vechi
În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile din ziua Crăciunului de pe rit vechi nu se diferențiază față de cele de Crăciun de pe stil nou.
Citește și:
Crăciunul 2023, cu buget mai mic. Ce sumă vor cheltui românii anul acesta pe mâncare și băuturi
Cum era Crăciunul pentru Anamaria Prodan în trecut
Guvernul a furat Crăciunul. Orașele nu vor mai străluci de sărbători ca în alți ani
Credincioșii care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi merg la biserică în sfânta zi de sărbătoare. Este o tradiție care se respectă cu strictețe de toți membrii familiei. De asemenea, în această zi se dă de pomană oamenilor pe care îi întâlnești din drumul de la biserică spre casă. Acestea conțin nuci, mere, pere, bomboane și colăcei, fiind oferite din suflet pentru sănătate, fericire, prosperitate și pace în casele oamenilor.
În noapte de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg din casă în casă pentru a colinda și pentru a vesti Nașterea Pruncului Iisus Hristos. De obicei, cetele de copii își colindă rudele, vecinii, colegii, profesorii și restul creștinilor care lasă poarta deschisă și lumina din fața casei aprinsă, acesta fiind semnul că la această casă gazdele primesc colindători.
Citește și:
Dan Negru, despre Crăciunul de altădată. Ce lucruri îl emoționau cu adevărat
Mai multe zile libere pentru români în acest an
Crăciun în vreme de război. La Betleem, creștinii palestiniei s-au rugat printre ruine pentru pace
După colindat, familiile se adună în jurul mesei de sărbătoare pentru a sărbători alături de persoanele dragi și pentru a se bucura de un nou an în care se revăd. Pentru această sărbătoare, gospodinele pregătesc mâncăruri tradiționale după rețete vechi, transmise din generație în generație.
De pe masă nu lipsesc niciodată cozonacii cu umplutura tradițională de nuci, stafide și cacao și Crăciunei, niște colaci împletiți care au forma asemănătoare cifrei 8 și care sunt sfințiți la biserică și oferiți colindătorilor. Potrivit tradiției, unul dintre Crăciunei trebuie pus la icoana din casă și legat cu busuioc, iar la Sfântul Gheorghe este rupt și dat animalelor să-l mănânce pentru a păzi casa de ghinion și de duhurile rele.
Pe mesele creștinilor se regăsesc neapărat sarmalele, piftia din cocoș sau porc, șuba (o salată tradițională rusească cu pește murat), zeamă, friptură din porc, salata boeuf, pârjoale și alte mâncăruri din carne de porc sau găină. O altă tradiție spune că pe masa de sărbătoare trebuie să fie 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor, pentru binecuvântarea casei.
Citește și:
Semnificația culorilor de Crăciun. De ce roșu și verde domină această sărbătoare
Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului. Ce e bine să faci astăzi ca să îți meargă bine
Crăciun 2023. Cele mai frumoase destinații de Crăciun din Europa
Unul dintre deserturile tradiționale, plăcinta cu dovleac, este nelipsită de pe masa de sărbătoare. În una dintre plăcinte se ascunde un bănuț, iar potrivit tradiției cel care va gusta din plăcintă și va da de bănuț va fi bogat tot anul și va avea noroc.