România, dependentă de importurile de alimente. Mâncăm mere din Polonia, iar fructele noastre se strică în livadă

România este dependentă de importurile de alimente, căci noi am ajuns în situația în care reușim să ne asigurăm consumul din producția proprie la doar două produse: ouă și carne de oaie. În rest, aducem din afară multe, de la legume și fructe și până la lactate sau carne de porc. 

Ciobanii reușesc să asigure carnea de miel pe care românii o mănâncă în fiecare an, ba chiar ce le rămâne exportă. 

„Sectorul avicol s-a dezvoltat bine în România, iar pe partea de carne de oaie consumul este mai mic. Şi atunci, evident, nu importăm”, Dragoș Frumosu, sindicat industria alimentară. 

Nici pentru ouă nu depindem de alții. În rest, multe ale alimente care ajung pe masa noastră sunt de import. De pildă, carnea de porc. Deși consumăm mai mult, producem mai puțin. În anul 2015, de exemplu, reușeam să asigurăm 70% din consumul de carne de porc. În prezent, abia dacă producem 20%, iar principala cauză e pesta porcină.

„Produceam aproximativ 300.000 de porci pe an. Acum producem 35.000 de porci. Preţul cărnii româneşti întotdeauna este mai mare decât preţul din import. Pentru că producţia din România e valorificată sută la sută pe piaţa locală”, Adrian Balaban, producător carne de porc. 

Nici legumele și fructele noastre nu ne sunt suficiente. În cazul legumelor, gradul de autoaprovizionare a ajuns la 70% în 2022, comparativ cu 88% în 2015. Importăm de toate, de la leguminoase și până la roșii, varză, cartofi sau ceapă. La fel stau lucrurile și când vine vorba despre fructe. Cel mai mare deficit îl avem la mere.

„Nu le ținem pe camere cu frig, nu le ceruim. Sunt fructe românești naturale. Cea mai mare problemă o avem cu merele din import. Acestea blocându-ne vânzarea produselor noastre. Cele de afară sunt frumoase, ceruite. De aceea clienţilor li se pare că sunt bune”, a declarat Ion Ciprian, producător mere, pentru Observator.

Multe mere care ajung în piețe, pe tarabe, nu sunt vândute. Cum? „Nu au fost politicile Ministerului Agriculturii şi politicile statului astfel încât să vină cu nişte forme de sprijin care să le ofere posibilitatea fermierilor să aibă nişte depozite, să aibă nişte magazine de desfacere. Aveam peste 2.000 de hectare de sere, astăzi mai avem câteva sute”, Dragoș Frumosu, sindicat industria alimentară.