Reacții internaționale și naționale privind candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO

Candidatura lui Klaus Iohannis pentru secretarul general al NATO stârnește reacții mixte și discuții despre securitatea regională.

Candidatura președintelui României, Klaus Iohannis, pentru funcția de secretar general al NATO a generat reacții atât pe plan internațional, cât și național. Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a declarat la Bruxelles că vede candidatura lui Iohannis ca fiind legitimă, subliniind totodată așteptările Slovaciei de a vedea cum ambii candidați, inclusiv Mark Rutte, intenționează să protejeze interesele de securitate ale țărilor central-est-europene. Blanar a menționat importanța protecției antiaeriene pentru Slovacia, care a rămas fără un sistem de apărare aeriană după retragerea bateriei italiene.

În contextul acestei candidaturi, ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky, a exprimat o preferință pentru Mark Rutte, fără a oferi însă o poziție clară a țării sale. A fost menționat că decizia privind noul secretar general al NATO ar putea fi luată înainte de summitul de la Washington, cu speranța ca procesul de selecție să se încheie la reuniunea informală de la Praga sau cel târziu la summitul Alianței Nord-Atlantice.

Pe plan național, Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a susținut într-un mesaj pe Facebook că demersul lui Iohannis întărește poziționarea geostrategică a României și îndeamnă la depășirea unei mentalități limitative. Pricopie a criticat anumiți politicieni din opoziție, precum Cătălin Drulă, pentru incapacitatea de a vedea beneficiile strategice ale candidaturii lui Iohannis pentru România și pentru Alianța Nord-Atlantică.