Nu ne mai permitem să fim generoși; jumătate dintre români nu mai lasă bacșiș. Ospătar: „Nota 96,95 de lei, tot 100 de lei ne spune”

Jumătate dintre români nu mai lasă bacșiș atunci când mănâncă la un restaurant. Un analist economic a explicat că motivul pentru care mulți au renunțat să mai dea bani pe lângă notă este că oamenii au început să călătorească mai mult și adoptă și obiceiuri din Occident, unde clienții nu fac astfel de plăți. Excepții fac numai la restaurantele de fine dining. Pe de altă parte, un patron de restaurant traduce schimbarea prin chibzuință. Iată cât au încasat cafenelele și restaurantele din bacșiș în primele două luni ale anului 2023 și cât a mers la bugetul statului. 

Jumătate din români nu mai lasă bacșiș

În 2019, 9 din 10 români lăsau bacșiș la restaurante. În prezent, doar 5 din 10 mai fac asta. Unul dintre motive este că au preluat obiceiurile europenilor. În țările nordice, de exemplu, bacșișul este considerat chiar un gest lipsit de finețe. 

Mai multe țări, printre care și a noastră, impozitează bacșișul lăsat chelnerilor. În Franța, Portugalia sau Marea Britanie, clienții lasă, în medie, 10% din nota de placă ca taxă de servicii.

„Românii călătoresc mult există din ce în ce mai multe ţări în care bacşişul nu este un obicei şi probabil că împrumutăm şi noi uşor, uşor din acest obicei. În ultima perioadă s-a tot încercat integrarea acestui bacşiş pe bonul de casă, pe factură. Clientul zice: ok, bacşişul ăla se duce pe factură sau pe bon, ia statul din el, ia patronul. Şi atunci, de ce să mai las bacşiş dacă oricum nu ajunge la omul ăsta?", a comentat Adrian Asoltanie, analist economic, conform Observator. 

În general, în restaurante, bacșișul depinde de cât de bine se simte clientul. Ospătarii sunt de părere că primesc bacșiș de la mai puțini clienți pentru că românii nu își mai permit să fie generoși.

„Din ce în ce mai puţin. Din cauza cardului, clienţii noştri rotunjesc. O notă de 88 de lei, clientul ne spune să taxăm 100 de lei. Nota 96, 95 de lei, tot 100 de lei ne spune”, a transmis Niculae, ospătar.

„Oamenii care veneau să mănânce şi aveau un anumit buget, poate nu neapărat calculat. Dacă ar lăsa acelaşi tips pe care îl lăsau înainte, ar depăşi banii alocaţi pentru o masă în oraş. Cred că din cauza asta tipsul a scăzut”, a declarat Andrei Cristache, proprietar restaurant. 

În primele două luni ale anului, restaurantele și cafenelele au încasat peste 11 milioane de lei din bacșiș, bani din care peste un milion de lei a mers în bugetul statului. 

Tratamentul fiscal al bacșișului

• Bacșișul reprezintă în mod exclusiv o sumă cuvenită salariaților, din categoria „veniturilor din alte surse”, impozabilă în mod exclusiv cu cota de impozitv de 10%, care se achită și se declară până pe data de 25 a lunii următoare, prin declarația formular 100 și anual, până în ultima zi a lunii februarie din anul următor, se va declara prin declarația formular 205 privind venitul și impozitul realizat de persoane fizice. 
• Bacșișul nu reprezintă o livrare de bunuri sau o prestare de servicii din perspectiva TVA, astfel că nu se va colecta TVA pentru această sumă.
• Legea interzice în mod expres reclasificarea bacșișului în venituri de natură salarială, iar pe cale de consecință, nu se datorează asigurări sociale.
• Dacă bacșișul este achitat de un alt operator economic, cum ar fi de exemplu o masă organizată de Revelion decontată de o societate plătitoare de impozit pe profit, ce achită suplimentar și un bacșiș, pentru bacșiș legea a prevăzut că tratamentul fiscal este de a fi considerată cheltuială de protocol, desigur în condițiile de deducere din Codul fiscal.
• La nivelul societății restaurant/bar, suma bacșișului nu reprezintă venit sau cheltuială, ci reprezintă o sumă transferată pe seama debitorilor/creditorilor.